Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Cum ne alimentăm în sezonul de toamnă

Cum ne alimentăm în sezonul de toamnă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 24 August 2014

În funcţie de sezon, alimentele consumate asigură buna funcţionare a întregului organism, dau energia necesară mişcării, combat infecţiile, refac ţesuturile lezate şi încetinesc procesele de îmbătrânire. Pe cât posibil, alimentele trebuie să aibă la bază produse neprelucrate termic şi chimic.

Glucidele (simple sau complexe) provin din fructe, legume, sucuri naturale, lapte, fibre şi amidonul din cereale, mazăre şi fasole. Prin digestie, toate formele de glucide sunt transformate în glucoză, sursa principală de energie, necesară pentru funcţionarea inimii, a creierului şi a forţei musculare de mişcare.

Proteinele provin din carnea animală, peşte, brânză, iaurt, ouă, lapte, diferite legume şi fructe (fasole, mazăre, orez, nuci, alune). Prin transformare în aminoacizi (esenţiali şi neesenţiali) se reface proteina umană, respectiv masa musculară. Cea mai sănătoasă sursă de proteine este soia cu 8 aminoacizi esenţiali, bogată în vitamina B-6.

Lipidele, din grăsimile animale, lapte integral, smântână, brânză, au la bază acizii graşi, saturaţi şi nesaturaţi. Acizii graşi saturaţi sunt transformaţi de ficat în colesterol, inclusiv în LDL (colesterol rău cu densitate redusă). Acizii graşi nesaturaţi din uleiul de măsline, rapiţă, arahide, porumb, floarea-soarelui, soia şi din uleiurile de peşte (Omega-3 din somon, heringi, ton) scad colesterolul din sânge.

Uleiul de măsline are efecte bune în litiază biliară, rahitism, anemie, diabet, boli cardiovasculare, varice, cancere.

Legumele proaspete şi fructele coapte, consumate în mod sistematic, asigură necesarul de vitamine, enzime, fibre alimentare şi săruri minerale (tomate, ardei gras, spanac, broccoli, conopidă, varză albă şi roşie, varză Bruxelles, pătrunjel, morcov, ţelină, sfeclă roşie, fasole verde, fasole boabe - nu din conserve, ceapă, usturoi, cimbru).

Pătrunjelul, bogat în clorofilă, vitamine, histidină şi aminoacizi, ar trebui să fie nelipsit de la masă, întrucât are efecte bune în steatoză hepatică, hepatită, intoxicaţii cu alcool şi tutun, litiază renală, gută, uremie, prostată, depresie psihică, astenie, tumori canceroase, astm bronşic, tuberculoză.

Merele (un măr la masă ţine doctorul şi boala departe de casă) combat bolile digestive (steatoză, litiază, colite, indigestii, constipaţii), au rol în astenia fizică şi intelectuală, insomnii, oboseală, dureri de cap, boli cardiovasculare (ateroscleroză coronariană, hipertensiune arterială, infarct miocardic, tromboze, varice) şi în scăderea colesterolului şi a glicemiei. Previn cancerele cauzate de antioxidanţi şi întârzie procesele de îmbătrânire.

Alimentele recomandate:

- pâine neagră şi intermediară - se consumă la toate mesele în cantităţi moderate; nu este indicat să se consume pâinea caldă, abia scoasă din cuptor, întrucât, în procesul coacerii, se formează unele toxine volatile care se vor evapora în aproximativ 24 de ore;

- cerealele integrale sunt bine-venite dimineaţa, la micul dejun, întrucât au un conţinut ridicat de fibre alimentare cu rol în reducerea riscului de diabet zaharat şi a colesterolului din sânge, curăţă intestinele, previn constipaţiile şi hemoroizii, scad riscul cancerului de colon. La femei, fibrele din tărâţe de cereale scad concentraţia hormonilor estrogeni şi au un rol protector împotriva cancerului de sân.

- fibrele provin din cereale, făină integrală, orez brun, tărâţe, ovăz, psyllium, in, prune uscate, sfeclă roşie, coaja merelor, floricele nesărate de porumb;

- legumele şi fructele pot înlocui proteinele animale, fiind mai uşor asimilabile, au un aport substanţial în vitamine, fibre alimentare, enzime, săruri minerale şi apă. Cele colorate în roşu, portocaliu şi galben au un conţinut ridicat de caroten, cu acţiuni terapeutice contra bolilor cardiovasculare, digestive şi canceroase.

Se recomandă consumul de tomate, ardei gras, capia, gogoşari, ceapă roşie, morcov, sfeclă roşie, varză roşie, precum şi unele fructe colorate (mere, prune, lămâi, portocale, struguri, măceşe, afine negre, coacăze, zmeură), atât în stare proaspătă, cât şi în compoturi, sucuri, siropuri.