Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Cum poate fi reglat bioritmul

Cum poate fi reglat bioritmul

Data: 29 Mai 2007

Toate organismele vii sunt guvernate de bioritmuri. Un somn normal, odihnitor, este asigurat, printre altele, de un ritm normal somn-veghe. Acest bioritm este reglat în mare măsură de hipotalamus şi glanda pineală (epifiza), prin descărcare ritmică a hormonilor secretaţi de aceste structuri endocrine. Un rol important îl deţine melatonina, principalul hormon secretat de glanda pineală. Are o descărcare ritmică, mai mare în timpul nopţii, mai redusă în timpul zilei. Munca în schimburi ar putea induce modificări funcţionale a acestor sisteme de reglare a somnului. Acest neajuns poate fi îndreptat, în primul rând prin schimbarea stilului de viaţă.

Trebuie să vă adaptaţi mai bine modului de viaţă pe care îl duceţi. Este util ca în momentul în care doriţi să vă odihniţi să excludeţi toţi factorii care ar putea perturba inducerea somnului: zgomot, lumină, mişcare. Dacă acest lucru s-a realizat şi somnul continuă să întârzie, vă puteţi adresa medicului pentru instituirea unui tratament de reglare a ritmului somn-veghe, cu administrare de melatonină. Acest hormon, care nu este un somnifer, mai are şi alte roluri cu implicaţii benefice asupra unui organism „obosit“, agresat de condiţiile de stres în care trăim:

- rol antioxidant „nocturn”, cu efecte benefice în memoria dificilă şi în reacţiile lente apărute ca urmare a privaţiunii de somn;

- rol antimutagen - creierul este un mare consumator de oxigen, constant expus proceselor toxice ale radicalilor oxizi. Concentrarea în jurul nucleilor celulari (receptori nucleari), ar putea constitui un mecanism de protecţie DNA împotriva acţiunii radicalilor liberi;

- inhibă tumorile induse de chimicale sau apărute spontan.

(sursa: www.topsanatate.ro)