Cum poți face RMN în siguranță dacă ai un dispozitiv cardiac

Atunci când se pune problema unei examinări cu imagistică de rezonanță magnetică (RMN), unul dintre aspectele de care trebuie să se țină cont este dacă pacientul are vreun dispozitiv cardiac implantabil. Medicul cardiolog Răzvan Macarie, de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, explică în ce condiții acești pacienți pot face investigația şi să fie în siguranță.

Boli care până acum 30-40 de ani însemnau o condamnare la moarte sau la chinuri îndurate ani în șir pot fi astăzi vindecate sau impactul lor asupra calității vieții pacientului poate fi mult redus prin dispozitivele implantabile. Angioplastia coronariană cu stent, în cazul bolii coronariene, utilizarea dispozitivelor implantabile, așa-numitele defibrilatoare interne în patologia tahiaritmică sau ca tratament pentru insu­ficiența cardiacă, plasarea de valve metalice, biologice sau dispozitive de închidere a defectelor septale au revoluționat medicina modernă, crescând calitatea vieții pacientului și, nu în ultimul rând, supraviețuirea, afirmă dr. Răzvan Macarie într-un interviu preluat din presa locală timișoreană de revista „Viața Medicală”. Totuși, aceste dispozitive pot provoca probleme în timpul unor investigații imagistice. De aceea, înainte de a face un RMN, pacienții care au implantate astfel de dispozitive trebuie să se asigure dacă ele sunt compatibile cu acest tip de examinare imagistică. 

Elementele esențiale pentru identificarea cu precizie a dispozitivului implantat sunt denumirea lui corectă și completă, precum și firma producătoare. Sunt informații pe care fiecare pacient le poate obține de la medicii care au efectuat implantul. Există baze de date care cuprind informații importante privind comportamentul dispozitivelor în câmpul magnetic generat de aparatul de RMN. O astfel de bază de date poate fi găsită și pe site-ul www.mrisafety.com. „În general, stenturile utilizate după 2007 în angioplastie sunt din aliaje neferoase și pot fi supuse fără probleme unui flux magnetic de sub 3 Tesla, cum este în cazul unor aparate RMN. Un comportament asemănător putem avea și în cazul protezelor valvulare, al dispozitivelor de închidere a defectelor septale, suturilor metalice sternale și clipsurilor vasculare mediastinale, dar, bineînțeles, întotdeauna trebuie verificate bazele de date și site-ul firmelor producătoare pentru a minimiza orice potențial risc”, a explicat medicul Răzvan Macarie.

În ceea ce privește stimulatoarele și defibrilatoarele implantabile, situația este diferită, deoarece câmpul magnetic poate afecta fizic dispozitivul (încălzirea sa și a conectorilor) sau poate duce la o funcționare defectuoasă. 

„Din acest motiv, identificarea corectă a dispozitivelor ce permit efectuarea investigațiilor prin re­zonanță magnetică (din documentația dispozitivului), setarea acestora în moduri care să evite influența electromagnetică pe parcursul investigației și reprogramarea ulterioară în modul de funcționare optim patologiei pacientului sunt esențiale pentru siguranța bolnavului. De asemenea, simpla compatibilitate a dispozitivului cu aparatul RMN nu este suficientă fără o setare corectă din partea medicului electrofiziolog. În anumite condiții, este necesară chiar prezența acestuia în timpul investigației pentru a corecta eventualele probleme ce pot apărea”, a adăugat medicul timișorean. (I. M.)