Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Cum prevenim anemiile primăvara

Cum prevenim anemiile primăvara

Un articol de: Constantin Milică - 09 Martie 2008

Anemia este o afecţiune maladivă care constă din scăderea, sub valorile normale, a numărului de globule roşii (hematii) şi a cantităţii de hemoglobină la unitatea de volum a sângelui. Ca urmare, se reduce cantitatea de oxigen şi substanţe nutritive transportate de sânge către diferite ţesuturi din organism. În funcţie de cauzele care determină aceste modificări cantitative şi calitative ale componentelor sângelui, există mai multe forme de manifestare.

Un prim semnal poate fi paliditatea sau culoarea galben-verzuie, fenomen ce apare la copiii subnutriţi şi cu un regim de viaţă necorespunzător şi la tinerele fete, mai ales când, în mod greşit, au adoptat un regim exagerat de slăbire. În aceste cazuri se produce o reducere drastică a fierului din hematii, ducând la modificări profunde şi grave în componenţa sângelui.

Starea de paliditate a pielii trebuie să fie verificată printr-o analiză amănunţită a sângelui, care ar putea semnala existenţa unor boli, mai uşoare sau mai grave. Se cunosc însă şi familii la care predomină o paloare a pielii, moştenită ereditar.

În afară de paloare, bolnavii pot acuza ameţeli, vertij, dureri de cap, insomnie, irascibilitate, astenie, oboseală, lipsa poftei de mâncare, tahicardie, suflu sistolic, insuficienţă cardiacă, indigestie, slăbiciune generală cu scăderea tonusului muscular, lipsă de vitalitate, incapacitate de efort fizic şi intelectual, ducând, uneori, la pierderea cunoştinţei.

Cure de primăvară cu infuzii de urzică vie

Tratamentele fitoterapeutice au la bază foarte multe măsuri eficiente de învingere a anemiei folosind ceaiuri, tincturi, macerate în vin, melite şi băi de plante. Majoritatea specialiştilor admit efectele benefice ale curelor de primăvară cu infuzii de urzică vie şi cu tije de păpădie (6 tije pe zi), pe o durată de 6-8 săptămâni.

De asemenea, se recomandă o cură de 2-3 săptămâni cu grâu germinat, fulgi de ovăz în lapte sau suc de orz verde. În zone montane se consumă fructe mature de ienupăr.

Ţinând seamă de conţinutul ridicat în fier şi clorofilă, frunzele de urzică sunt recomandate sub formă de infuzie (două linguriţe cu frunze uscate la 250 ml apă fiartă); după infuzare, timp de 10 minute, se beau, zilnic, câte 2-3 ceaiuri calde, într-o cură de 6-8 săptămâni, având efecte vitaminizante (A, C, B12, K), tonifiante, hipoglicemiante. Bune rezultate dau şi infuziile de creţişoară, coada şoricelului, roiniţă, coada calului, cimbrişor, obligeană, troscot, ţintaură, pir, turiţă mare, arnică, teci de fasole, măceşe uscate, frunze de afin, flori de ciuboţica cucului, muguri de brad. La intervale de 2 zile se bea câte un ceai din fructe de coriandru, anason şi chimion, care favorizează digestia şi apetitul, prin producerea sucurilor gastro-intestinale. Ceaiurile se beau separat sau în amestec pentru acţiuni remineralizante, vitaminizante, diuretice, antitoxice, antimicrobiene, aperitive, tonifiante şi de stimulare a creşterii. La fiecare cană de ceai se adaugă câte o linguriţă cu bitter suedez.

Reţete cu prelucrări din alcool, vin sau miere de albine

- tinctură cu rădăcini de angelică, din care se iau câte 10 picături cu 30 de minute înainte de masa de prânz;

- vin tonic din 6 linguri flori de salcâm sau cu roiniţă la un litru de vin roşu fierbinte, care se macerează 1-2 zile, se strecoară şi se bea câte un păhărel (50 ml) înainte de cele 3 mese principale;

- vin tonic din 300 g urzică vie, pusă într-o sticlă cu 500 ml vin roşu; după o macerare de 24 de ore, se strecoară şi se bea câte un păhărel dimineaţa, pe nemâncate şi seara, înainte de culcare. Observaţii: vinurile tonice se dau numai la adulţii anemici;

- tinctură din amestec, în părţi egale cu frunze de urzică, pelin, tuia şi curpen de pădure, herba de coada-calului, rădăcini de roibă şi flori de şofran; se iau 50 g amestec în 500 ml alcool 400, se macerează 4 zile, se strecoară şi se beau câte 30-40 picături, de 3-4 ori pe zi, cu 20-30 minute înainte de mesele principale, într-o cură de o lună pe trimestru;

- tinctură din amestec cu frunze de urzică vie (30 g), frunze de coacăz negru (20 g), herba de cimbru de cultură (20 g), herba de rostopască şi turiţă mare (câte 10 g) şi flori de gălbenele (10 g). Se iau 50 g amestec, care se macerează 3 zile în 250 ml alcool 400, se strecoară şi se iau câte 3 linguriţe pe zi în ceai antianemic de roiniţă sau urzici, îndulcit cu miere de albine;

- mielită dintr-un kg suc de cătină albă într-un kg de miere de albine polifloră, la care se adaugă 40 ml tinctură de propolis şi 100 mg grăuncioare de polen. Se păstrează la rece, în sticle bine închise şi se consumă zilnic, câte 3 linguri, la copiii peste 10 ani, 3 linguriţe, la copiii de 2-10 ani şi câte 30 de picături, la bebeluşi. În perioadele de efort intelectual prelungit (elevi, studenţi), la persoanele în convalescenţă şi la bătrâni sau la cei cu efort fizic maxim (sportivi), doza creşte la 5 linguri pe zi.

În uz extern se recomandă, săptămânal, o baie totală cu creţişoară (200 g macerat în 5 litri de apă, timp de 12 ore); extractul se încălzeşte, se strecoară şi se toarnă în apa de baie, unde se stă 20 minute. După baie, corpul nu se şterge, ci se îmbracă într-un halat gros, iar copilul va sta în pat timp de o oră, pentru a transpira abundent.

Apiterapie

- miere de albine, închisă la culoare (100-150 g pe zi) dizolvată în lapte cald şi repartizată în 3 reprize, într-o cură de 20-40 zile, cu mare eficienţă datorită conţinutului ridicat în minerale (mangan, fier, cupru);

- miere de albine (o linguriţă) într-un pahar cu lapte cald, în care se bate un gălbenuş de ou, realizând o băutură foarte plăcută şi eficientă în anemii la copii şi adolescenţi;

- polen granulat în cantitate zilnică de 20 g pentru adulţi, 10 g pentru tineri şi 5 g pentru bebeluşi sub 3 ani, într-o cură de o lună pe trimestru. După polen se bea apă îndulcită cu miere;

- polen plus lăptişor de matcă (tablete de polenovital) folosind, zilnic, câte 6 tablete la adulţi şi 3 tablete la copii, în cure de 6 săptămâni, repetate de 4 ori pe an.

În fiecare dimineaţă se bea un amestec din două linguriţe miere şi două linguriţe oţet de mere la 100 ml apă, repetat timp de o lună.

Cure cu legume proaspete şi cu grâu încolţit

Regimul alimentar va fi strict controlat prin echilibrarea principiilor nutritive uşor digerabile, necesare unei creşteri şi dezvoltări normale (proteine, glucide, lipide, minerale, vitamine). Uneori părinţii cred, în mod greşit, că rezolvă anemia copilului numai cu pâine, paste făinoase, cartofi, dulciuri şi unele derivate (chipsuri, napolitane, eugenii).

Sunt indicate cure de 3 zile cu legume proaspete, consumate ca salate bogate în vitamine şi fier: ţelină (50-100 g), varză albă (200 g), spanac (100 g), pătrunjel (20 g) şi zeamă de lămâie, precum şi fructe proaspete (cireşe, vişine, caise, piersici, mere, pere, prune, pepeni, struguri, afine, mure, coacăze, cătină albă, curmale, banane, smochine). Sucul de sfeclă roşie, bogat în săruri minerale (fier, fosfor) şi în vitamine (B1, B2, C), se bea timp de 3 zile consecutive, câte ˝ pahar, de două ori pe zi, după mesele de dimineaţă şi seară.

Pentru copiii în creştere se mai recomandă supe de oase, ficat de viţel sau de pasăre, şniţel sau grătar din carne macră (bogate în fier), însoţite de salată verde, pătrunjel, praz, ştevie, vinete, hrean, fasole boabe, mazăre şi linte, peşte fiert cu suc de lămâie, icre cu conţinut ridicat în fosfor, gălbenuş de ou, caşcaval, brânză topită, măsline, pâine integrală (graham) bine coaptă.

O mare atenţie se acordă curei cu grâu încolţit (2-3 linguriţe într-un păhărel cu lapte, de 3 ori pe zi, timp de 15-20 de zile în fiecare trimestru), având efecte benefice datorită complexului de vitamine şi de enzime naturale. După 7-10 zile se poate constata îmbunătăţirea stării de sănătate şi de vitalitate.

17 vitamine în drojdia de bere

Nu poate fi neglijată cura cu drojdie de bere care conţine 17 vitamine, îndeosebi complexul B, 14 săruri minerale şi 46% proteine. După dispersarea a 4 linguri cu drojdie în 500 ml lapte sau suc de roşii şi fructe, cu adaosul unei linguri cu miere de albine, se bea un pahar între mese şi unul seara, la culcare, fiind o băutură foarte bogată în proteine, vitamine, fier, calciu şi alte minerale. Atât la copii cât şi la adulţi (mai ales femei) este necesară completarea necesarului în săruri minerale şi vitamine.

De unde ne procurăm vitaminele?

Necesarul vitaminic se asigură prin anumite specii de plante:

- vitamina A din morcov, spanac, varză, tomate, salată, conopidă, pătrunjel, fasole verde, caise, pepene galben;

- vitamina B1 din legume, cartofi, fulgi de ovăz, fructe, drojdie;

- vitamina B2 din germeni de cereale, tărâţe, drojdie de bere;

- vitamina B5 din cereale, legume verzi, fructe, lăptişor de matcă;

- vitamina B6 din germeni de grâu, varză, fructe, soia, drojdie de bere;

- vitamina B12 din ginseng;

- vitamina C din lămâi, varză, ardei, pătrunjel, fasole verde, tomate, cartofi, conopidă, căpşuni, zmeură, coacăze, afine;

- vitamina D din ovăz, grâu, curmale;

- vitamina E din ovăz, ceapă, usturoi, morcov, varză, spanac, soia, tomate;

- vitamina H din fasole şi mazăre boabe, ciuperci, legume, soia, nuci;

- vitamina K din varză, spanac, uleiuri vegetale (floarea soarelui, soia);

- vitamina P din lămâi, portocale, caise, mure, cireşe, măceşe;

- vitamina PP din ceapă, usturoi, morcov, prune, caise uscate, germeni de grâu şi ovăz, alune prăjite, smochine, avocado, curmale.

Meniurile zilnice trebuie să fie foarte variate, pentru a stimula apetitul bolnavului. Între mese se beau, după caz, ceaiuri aromatice cu zmeură, mure, fragi, cimbrişor şi măceşe.

Eliminaţi din hrana copiilor snackurile şi mezelurile!

Părinţii copiilor anemici sunt tentaţi, din nefericire, să le ofere alimente cât mai atrăgătoare, cu arome puternice, pe baza unor aditivi care pot dăuna sănătăţii fragile a micuţilor. Este bine să se evite snackurile bogate în E-uri şi grăsimi, apoi mezelurile bogate în aditivi dăunători, sare şi grăsimi saturate, precum şi dulciuri concentrate care scad pofta de mâncare, mai ales dacă sunt însoţite de sucuri sintetice, îmbogăţite cu cofeină, ce provoacă dureri de cap, palpitaţii şi chiar hipertensiune arterială.

Tratamente balneoclimaterice

Tratamentele balneoclimaterice se fac cu ape minerale feruginoase, în funcţie de natura anemiilor şi de conţinutul în fier, calciu, magneziu şi zinc. Sunt indicate staţiunile:

- Tuşnad, Buziaş, Covasna şi Lipova (pentru anemii provocate de hemoragii sau de o alimentaţie săracă în fier);

- Olăneşti, Borsec, Călimăneşti, Căciulata, Sângiorz, Slănic-Moldova, Tinca şi Şaru-Dornei (pentru anemia pernicioasă cauzată de lipsa vitaminei B12).

Mai sunt recomandate zile de relaxare, cu plimbări la Poiana-Braşov, Buşteni, Sinaia, Vatra-Dornei, Câmpulung-Muscel, Rucăr, Lacu-Roşu, Tismana, Stâna-de-Vale.

* Constantin I. Milică este profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iaşi.