Cum procedăm în cazul arsurilor la copii

Arsurile reprezintă o patologie destul de frecventă a vârstei copilăriei, perioada cea mai vulnerabilă fiind cuprinsă în intervalul de vârstă 1-5 ani, perioada când copilul începe să exploreze universul familial, în care sunt prezente numeroase surse pentru producerea arsurilor.

Frecvenţa arsurilor este mai mare în locuinţele supraaglomerate sau cu surse de încălzire improvizate. Din punctul de vedere al cauzei, în afară de marile catastrofe, arsurile survin în majoritatea cazurilor în mediu familial şi pot fi produse de:

Lichide fierbinţi – cea mai frecventă cauză. Arsurile ocupă în acest caz o suprafaţă mai mare, dar au o profunzime limitată;

Flăcări (suprafaţa şi profunzimea arsurii vor fi mai mari în cazul în care hainele care îmbracă segmentul corporal respectiv sunt confecţionate din fibre sintetice);

Suprafeţe solide fierbinţi (radiator, fier de călcat, sobă). Deşi în acest caz suprafaţa afectată este mai mică, acest tip de arsură nu este mai puţin grav, având o profunzime semnificativă;

Radiaţii ultraviolete prin expunere prelungită la soare;

După producerea arsurii este absolut obligatorie prezentarea urgentă la medic, pentru evaluarea suprafeţei, profunzimii şi severităţii.

Suprafaţa afectată se apreciază în procente sau prin metoda palmei, o palmă reprezentând 1% din suprafaţa corporală. Severitatea arsurii este determinată de suprafaţa corporală afectată, de profunzime, localizare, vârstă, de starea de sănătate anterioară şi de agresiunile asociate. Evoluţia oricărei arsuri trece prin etape succesive. În primele două-trei zile apar tulburări circulatorii şi hidroelectrolitice. În următoarea perioadă, care poate dura o lună de zile, apar complicaţii infecţioase, care pot determina mortalitate. Important este faptul că în arsurile grave prognosticul vital nu poate fi precizat decât după 45-50 de zile de la producerea accidentului.

În urma producerii arsurilor apar complicaţii imediate cum ar fi: inhalarea directă a particulelor toxice, fum, aer fierbinte, care produc insuficienţa respiratorie prin agresiunea căilor respiratorii superioare şi inferioare; insuficienţa renală se instalează datorită deshidratării masive; stări septicemice; tulburări digestive (ulcerul de stres).

Măsuri de prim ajutor

În cazul arsurilor cu apă fierbinte se spală abundent locul cu apă rece şi se scot hainele pentru a evita apariţia fenomenului de "cataplasmă". Dacă arsurile sunt produse prin flacără, pacientul va fi împiedicat să alerge, va fi culcat şi înfăşurat într-o pătură. Dacă îmbrăcămintea care arde este din fibre sintetice, se va utiliza din abundenţă apă, pentru a stinge focul. De asemenea, vor fi îndepărtate toate hainele şi resturile arse, precum şi obiectele de orice natură (bijuterii, şnururi).

Oricare ar fi agentul cauzal al arsurii se va evita aplicarea metodelor empirice (albuş de ou, miere de albine, iaurt sau cerneală), care nu sunt numai inutile, ci şi dăunătoare. După acordarea primelor îngrijiri, pacientul trebuie condus spre unitatea medicală cea mai apropiată, unde se va acorda asistenţă medicală de specialitate. Important este a nu se minimaliza suprafaţa şi profunzimea arsurii, indiferent de agentul etiologic. Părinţii vor trebui avertizaţi că vindecarea arsurilor grave se realizează într-o perioadă îndelungată, putând apărea sechele estetice şi funcţionale. De aceea, în unele cazuri se recomandă consiliere psihologică.