Cum putem preveni deficitul de acid folic

Vitamina B9 a fost izolată în anul 1943 din frunze verzi, fiind denumită acid folic (de la "folium" - frunză). Deficitul de acid folic se poate manifesta la prematuri, la care depozitele de acid folic sunt reduse la jumătate, impunând suplimentarea.

Acidul folic face parte dintr-un complex de vitamine active şi se găseşte atât în regnul animal, cât şi în cel vegetal.

Alimentele de origine animală ce conţin acid folic sunt ficatul de pui, vită şi porc. Dintre fructe, bananele, lămâile, portocalele conţin acid folic. De asemenea, cerealele conţin cantităţi mici de acid folic. În laptele de vacă se găsesc cantităţi mici de acid folic.

După ingestia acestor alimente, absorbţia intestinală este foarte rapidă, după care falaţii (cei care conţin vitamina B9) sunt transportaţi la nivelul ficatului. Cantitatea de acid folic depozitată în ficat reprezintă 30% din totalul falaţilor, asigurând necesarul organismului pentru o perioadă se aproximativ trei luni, în lipsa oricărui aport. Restul de 70% din acidul folic este depozitat în globulele roşii şi cele albe, în bilă şi lichidul cefalorahidian.

Necesarul organismului în acid folic nu poate fi precizat, deoarece cea mai mare parte a acestuia este sintetizată de flora microbiană intestinală. Femeile gravide şi cele care alăptează au nevoie de un consum mai mare de acid folic, prin alimentaţia naturală sau artificială. Este bine de ştiut că prin fierberea sau coacerea alimentelor acidul folic este distrus în proporţie de aproximativ 40%.

Nou-născutul la termen are o cantitate suficientă de acid folic, care să-i asigure nevoile în toată perioada alimentaţiei exclusiv lactate, la care se adaugă şi acidul folic din laptele matern. Deficitul de acid folic se poate manifesta la prematuri, la care depozitele de acid folic sunt reduse la jumătate, impunând suplimentarea. Rezervele de acid folic sunt, de asemenea, reduse şi la sugarul născut la termen, când mama are o stare de subnutriţie marcată.

Există mai multe cauze care pot duce la deficit de acid folic la sugar şi copil.

Aportul inadecvat apare în alimentaţia artificială. Laptele de vacă sau formulele de lapte praf pot avea un conţinut insuficient sau mai scăzut de acid folic, din cauza sterilizării. Prepararea termică a alimentelor distruge acidul folic. Folosirea, în etapa de diversificare, de regimuri alimentare fără sucuri de fructe, fructe şi vegetale neprelucrate termic reprezintă un factor de risc pentru sugar în apariţia deficitului de acid folic.

Carenţa de vitamina C predispune la distrugerea acidului folic prin oxidare. La sugarii diagnosticaţi cu malnutriţie protein-calorică apare deficit de acid folic prin aport inadecvat de principii nutritive.

Deficitul de absorbţie poate fi congenital, manifestându-se cu anemie megaloblastică din primele luni de viaţă. Mai frecvente sunt malabsorbţiile secundare ale acidului folic, în cazul alterărilor structurale ale mucoasei intestinului subţire, ca în cazul unor inflamaţii cronice, diaree cronică sau celiachie.

Nevoi crescute de acid folic pot să apară la nou-născuţii prematur, în caz de hipertiroidism sau anemie hemolitică. În aceste situaţii acidul folic trebuie suplimentat; în caz contrar se consumă rezervele.

Din punct de vedere medical, deficitul de acid folic determină anemia megaloblastică, care se manifestă prin paloarea tegumentelor, astenie şi lipsa poftei de mâncare, tulburări gastrointestinale. La sugari poate să apară febra, mărirea de volum a splinei, erupţie cutanată.

Pentru a preveni scăderea rezervelor de acid folic, la nou-născut se recomandă suplimentarea cu acid folic la femeia gravidă. La nou-născuţii prematur se administrează acid folic cu efect prevenitv al anemiei megaloblastice.

Anemia megaloblastică instalată se tratează cu acid folic, iar durata tratamentului trebuie indicată doar de medicul specialist.