Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cum recunoaștem alunițele cancerigene
Alunițele, mici pete sau excrescențe existente pe piele la naștere sau care apar mai târziu, se pot transforma în anumite condiții în cancer de piele sau în melanom. De aceea, medicii recomandă să ne autoexaminăm periodic alunițele pentru a vedea dacă au apărut modificări de formă, culoare sau dimensiuni.
Alunițele normale au în general o culoare uniformă, brune sau negricioase, contur regulat, rotund sau oval, și în general nu au un diametru mai mare de 6 milimetri, potrivit materialelor informative puse la dispoziție pe pagina oficială a renumitei clinici americane Mayo. Cele mai multe alunițe apar în copilărie, unele sunt din naștere și, în general, o persoană adultă poate să aibă până la 40 de alunițe. Cei care au mai multe au un risc mai mare de a face melanom. În timp, unele pot să dispară de la sine, dar altele pot suferi anumite modificări pe care atunci când le observăm este bine să le urmărim evoluția pentru a le identifica din timp pe cele cu potențial canceros.
Există și un tipar după care ne putem ghida, așa-numita regulă ABCDE, ușor de ținut minte și cu ajutorul căreia ne dăm seama dacă o aluniță a suferit modificări periculoase pentru care ar trebui să mergem la medic. Această regulă ne ajută să facem diferența dintre o aluniță normală și un melanom, iar principalele aspecte pe care trebuie să le observăm sunt următoarele:
A - Asimetrie (diferențe de formă între cele două jumătăți ale aluniței);
B - Borduri neregulate (marginile aluniței au forme neregulate);
C - Culoare neomogenă (pe suprafața aluniței se pot observa mai multe nuanțe de culoare);
D - Diametru (diametrul aluniței este mai mare de 6 milimetri);
E - Evoluție (se observă modificări de formă sau de culoare sau chiar pot să apară sângerări sau senzația de mâncărime).
Alunițele cancerigene pot să prezinte toate aspectele menționate în regula ABCDE sau doar o parte dintre ele. Dacă în urma autoexaminării ați observat cel puțin unul dintre aceste aspecte este cazul să mergeți la un medic dermatolog care va stabili exact diagnosticul și indicația terapeutică. Tratamentul este chirurgical, prin care este îndepărtat melanomul și o parte din țesutul sănătos din jurul lui.
Melanomul este forma cea mai agresivă a cancerului de piele și afectează celulele pigmentare, cele care determină culoarea pielii. Cauzele modificărilor care apar nu se cunosc cu exactitate, dar expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete emise de soare sau de lămpile pentru bronzat cresc riscul de melanom. Statisticile arată că aproximativ 90% dintre cazurile de melanom sunt asociate cu expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete și cu arsurile solare suferite pe parcursul vieții.
Diagnosticat în stadiile timpurii, melanomul este forma de cancer cu cea mai mare rată de vindecare, de peste 90% dintre cazuri. Dacă însă este netratat, melanomul se poate extinde pe toată suprafața corpului, caz în care poate duce chiar la deces, avertizează doctorii. Este important de știut că există și așa-numitele melanoame ascunse, aflate pe porțiuni ale corpului mai greu observabile, cum ar fi între degetele de la picioare, pe talpă, pe palmă, pe pielea capului, în zona genitală sau chiar la nivelul ochiului. În cazul melanomului ocular, acesta poate fi depistat la un control oftalmologic de rutină pe suprafața irisului. (I. M.)