Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Cum să devenim prieteni cu inima noastră

Cum să devenim prieteni cu inima noastră

Un articol de: Cristina Mihaela Ghiciuc - 16 Dec, 2008

În ultimele decenii s-au produs mari modificări socio-economice în întreaga lume, prin dezvoltarea industrială, a transporturilor şi mari migraţii de populaţie între diverse zone ale Globului. Prin urmare, „civilizaţia“ a produs modificări profunde ale stilului de viaţă în ceea ce priveşte alimentaţia, activitatea profesională şi cea casnică.

Evoluţia celor mai frecvente boli s-a schimbat de-a lungul timpului. Înainte de apariţia antibioticelor, cele mai frecvente boli erau cele infecţioase. Îmbunătăţirea asistenţei medicale şi apariţia antibioticelor în ţara noastră, mai ales după 1948, au dus la scăderea şi chiar eradicarea unor boli infecţioase, scăderea mortalităţii la copii şi creşterea speranţei de viaţă.

În prezent, cele mai frecvente boli sunt cele cardiovasculare. Europa şi America se situează pe primele locuri în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare: unul din două decese este cauzat de o afecţiune cardiovasculară.

Inima noastră este un „dispozitiv“ minunat, care munceşte fără repaus, bate de 60-80 de ori pe minut, de 30-40 de milioane de ori pe an. În fiecare minut pompează 4-5 litri de sânge în repaus şi până la 40-50 de litri în efort.

Ce sunt bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare sunt afecţiuni ale inimii şi a vaselor mari. Riscul de boală cardiovasculară este dat de factori de risc modificabili şi de factori de risc nemodificabili.

Factorii de risc modificabili se referă la stilul de viaţă şi la prezenţa unor afecţiuni. Factorii de risc modificabili în legătură cu stilul de viaţă sunt: alimentaţia nesănătoasă (cu exces de sare, zahăr, grăsimi), consumul exagerat de băuturi alcoolice, fumatul, sedentarismul, stresul (acut sau cronic). Factorii de risc modificabili în legătură cu prezenţa unor afecţiuni sunt: hipertensiunea arterială, obezitatea, dislipidemiile, diabetul zaharat, unele modificări hormonale.

Factorii de risc nemodificabili se referă la caracteristici individuale: vârsta, sexul, tipul de comportament (personalitatea), istoricul personal de boli cardiovasculare şi istoricul familial de boli cardiovasculare, factorii socio-economici şi profesionali, factorii geografici.

Măsuri profilactice

Obiectivele generale ale medicinii moderne pentru prevenirea bolilor cardiovasculare constau în reducerea mortalităţii şi îmbolnăvirii la cei cu risc înalt de boală cardiovasculară (prevenţie secundară) şi împiedicarea progresiei sau a apariţiei bolii la cei cu risc scăzut, prin promovarea unui stil de viaţă sănătos (prevenţie primară).

Tendinţa actuală este de a depista factorii de risc menţionaţi anterior într-o fază cât mai precoce. Profilaxia (prevenirea) trebuie să înceapă încă din copilărie, prin formarea unui stil de viaţă sănătos (obiceiuri de viaţă), care să elimine, pe cât posibil, factorii de risc.

Nimeni nu crede, atât timp cât este sănătos, că s-ar putea îmbolnăvi vreodată. Mulţi spun că este foarte uşor să dai sfaturi.

S-a dovedit, până acum, că scăderea netă a mortalităţii prin boli cardiovasculare s-a putut realiza prin măsuri intense de educare a populaţiei, în sensul adoptării unui stil de viaţă sănătos, mai ales a persoanelor cu risc crescut de boli cardiovasculare.

Este mai uşor a preveni decât a trata, iar pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos modificările trebuie să le realizăm treptat, cu răbdare faţă de noi înşine. Astfel, putem deveni cel mai bun prieten al inimii noastre, prevenind apariţia bolilor cardiovasculare. Să nu uităm că avem doar o singură inimă!

* dr. Raluca ARHIRII este medic specialist cardiologie şi medicină internă, iar dr. Cristina Mihaela GHICIUC este medic specialist medicină de familie, membre AMFOR (Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români)