Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Cum să ne ferim de botulism

Cum să ne ferim de botulism

Un articol de: Doina Dumitriu - 15 Sep, 2007

Botulismul face parte din categoria toxiinfecţiilor alimentare grave, provocate de bacilul botulinic şi toxina lui, care pătrund în organismul uman prin cavitatea bucală, o dată cu produsele alimentare, mai ales a celor conservate, şi se caracterizează clinic prin afectarea tractului digestiv, a sistemului nervos central şi a altor organe interne.

Bacilul botulinic se află, de regulă, în intestinul diferitor animale erbivore şi a peştilor, de unde se elimină în mediul înconjurător. Sub formă de spori se păstrează o perioadă destul de îndelungată în sol şi în apă, aceştia fiind foarte rezistenţi la temperaturi înalte.

În condiţiile lipsei aerului (anaerobe) şi la o temperatură optimă, sporii botulinici se transformă în formă vegetativă, care elimină o substanţă foarte otrăvitoare pentru organismul uman, numită exotoxină sau botulotoxină. Ultima este cea mai puternică otravă dintre cele microbiene. Condiţiile anaerobe prielnice pentru înmulţirea microbilor se pot crea mai des în fructele, legumele şi produsele din carne, conservate în condiţii casnice, când se încalcă regulile de preparare, sterilizare şi păstrare ale acestora.

Potrivit specialiştilor, consumarea produselor conservate la scară industrială exclude îmbolnăvirea de botulism, deoarece acestea sunt sterilizate la o temperatură de 120°C.

Care sunt sursele de infecţie

Potenţiale surse de infecţie sunt animalele domestice şi sălbatice, mai ales cele erbivore, dar şi peştii.

Botulismul poate apărea şi ca urmare a consumului de roşii, vinete, ardei, cireşe, vişine, piersici, caise şi alte fructe şi legume conservate în condiţii casnice. De asemenea, această maladie se dezvoltă şi după consumul de peşte sub formă sărată, afumată sau conservată în condiţii casnice, după consumul de carbe afumată sau de cârnaţi preparaţi în casă.

Foarte important de precizat este faptul că sub acţiunea toxinei botulinice produsele alimentare conservate nu-şi schimbă gustul, culoarea şi mirosul. Uneori, conservele, mai ales cele din carne, care conţin această toxină, se bombează. În cârnaţi, cărnuri afumate, peşte, preparate în condiţii casnice botulotoxina se poate acumula numai în locul unde a nimerit microbul botulinic sub formă de focare. Din această cauză, nu se îmbolnăvesc toţi acei care au consumat acelaşi produs, ci numai persoanele care au consumat bucata infectată.

Cazurile de botulism se înregistrează mai frecvent în lunile de primăvară (aprilie, mai), când se utilizează mai frecvent produsele conservate. Cei mai expuşi sunt adulţii, dar boala poate apărea şi la copii, având complicaţii extrem de grave în unele cazuri.

Simptome specifice

Fiind introdusă în organism împreună cu produsele alimentare, toxina botulinică atacă partea bulbară a creierului, provocând astfel diverse dereglări vizuale, de respiraţie, ce conduc la apariţia paraliziilor musculare şi la dezvoltarea maladiei propriu-zise.

De regulă, boala se manifestă cu un debut acut, după perioada de incubaţie, care poate fi mai frecvent de 6-24 de ore, dar uneori chiar şi câteva zile. Cu cât perioada de incubaţie este mai scurtă, cu atât forma bolii este mai gravă.

După această perioadă, bolnavii resimt o slăbiciune generală, cefalee, ameţeli, uscăciune în cavitatea bucală, însoţită de o sete chinuitoare, inapetenţă, greţuri, vomă, dureri slabe în abdomen şi o diaree nepronunţată, substituită peste scurt timp de constipaţii. Bolnavii nu văd clar obiectele, imaginile se dublează, nu pot citi o carte sau un ziar, au pupilele dilatate.

În cazurile mai grave, ochii se încrucişează (strabism) şi apar mişcări oculare, orizontal ori vertical. Vocea devine răguşită, cu un timbru nazal sau dispare complet (afonia). Bolnavii nu pot înghiţi hrana şi lichidul, iar funcţiile aparatului respirator şi cardiovascular se dereglează. Muşchii pot fi paralizaţi, întrucât pacienţii devin imobili. În aceste condiţii, este recomandată adresarea de urgenţă către medic.

Măsuri de prevenire a bolii

Nu se recomandă conservarea acasă, în borcane, a cărnii, peştelui, ciupercilor, a unor sortimente de verdeaţă (mărar, leuştean, pătrunjel, lobodă) sau a legumelor (morcov, sfeclă). Aceste produse se spală greu de pământ, care poate conţine bacili botulinici, iar la sterilizarea în condiţii casnice (fierberea timp de 30-60 minute, iar uneori mai puţin), distrugerea acestor microbi nu are loc.

De asemenea, nu se recomandă conservarea peştelui sărat, afumat sau uscat, deoarece sporii botulinici din intestinul peştilor pot pătrunde în muşchi, unde, în condiţii anaerobe, se transformă în formă vegetativă care, la rândul său, elimină botulotoxina otrăvitoare.

La conservarea legumelor şi fructelor, conform reţelelor de preparare, se recomandă adăugarea de acid citric şi acetic în proporţie de 2%. Acest mediu acid acţionează asupra metamorfozei sporilor botulinici şi nu permite eliberarea botulotoxinei.

Fructele şi legumele pentru conservare trebuie să fie proaspete şi foarte bine spălate. Produsele conservate pot fi păstrate în locuri uscate şi la o temperatură mai joasă de 10°C sau chiar la temperatura frigiderului. Totuşi, pentru mai multă siguranţă, înainte de a consuma produsele conservate în condiţii casnice, este bine să le prelucraţi termic, la temperatura de 100°C, timp de 15-20 minute, fapt care duce la inactivarea botulotoxinei şi, deci, la evitarea producerii botulismului.

Tratamentul bolnavilor de botulism se efectuează numai în spitalele de boli infecţioase, vindecarea depinzând, în mare măsură, de rapiditatea cu care pacientul s-a adresat unui serviciu medical. (sursa: www. sanatatea.com)