Cum se adaptează pacientul la proteza mobilă

Protezele mobile reprezintă metoda de tratament aleasă atunci când, din diferite motive (infecţii periapicale, procese carioase profunde care au distrus coroana sau rădăcina dintelui), medicul dentist recurge la extracţia unui număr de dinţi sau a tuturor dinţilor existenţi pe arcadă.

Proteza mobilă este tratamentul ales atunci când nu mai este posibilă realizarea unei protezări fixe. Protezele mobile pot fi totale - atunci când refac întreaga arcadă dentară, parţiale - atunci când pacientul are pe arcadă şi dinţi sau lucrări fixe. Proteza dentară mobilă reface atât funcţional, cât şi estetic funcţiile cavităţii bucale, crescând astfel confortul pacientului la masticaţie, dar şi încrederea acestuia din punct de vedere social. Ridurile feţei accentuate de pierderea dinţilor vor fi mult atenuate de o proteză mobilă, obrajii nu vor mai fi înfundaţi, iar vorbirea va fi cea normală.

O proteză dentară mobilă de calitate nu va impune restricţii deosebite pacientului purtător şi are o durată de viaţă de până la 10 ani.

Pacientul purtător de proteză mobilă trebuie să respecte reguli stricte de igienă, la fel ca şi în cazul dinţilor naturali. Atunci când igiena nu se realizează corespunzător, înainte şi după aplicarea protezei în cavitatea bucală, pot apărea complicaţii multiple. Protezele mobile se spală cu periuţa şi cu o pastă neabrazivă, după fiecare masă. După spălare proteza se pune pentru câteva minute, seara, într-un recipient cu apă călduţă în care se dizolvă o pastilă pentru dezinfectarea acesteia, după care se aplică înapoi în cavitatea orală. Proteza dentară mobilă se poartă în permanenţă, chiar şi pe perioada nopţii, în acest fel pacientul adaptându-se mult mai repede cu aceasta.

Tratamentul este complet atunci când pacientul se adaptează noii situaţii în care se găseşte. În perioada iniţială de adaptare este recomandat ca proteza să nu fie scoasă în primele 24 de ore, după care medicul stomatolog va face primul examen clinic al purtătorului de proteze. Prima senzaţie a pacientului, atunci când îi este aplicată proteza mobilă, este de "gură plină", senzaţie care se atenuează în timp. După o zi de purtare, pot apărea diferite puncte sau zone dureroase, pe care medicul stomatolog le va examina şi va remedia situaţia.

Este foarte posibil ca în timpul unui strănut sau la o tuse puternică proteza mobilă superioară să se desprindă de pe câmpul protetic. Pacientul purtător de proteze nu are voie să realizeze incizia alimentelor cu dinţii din faţă, deoarece proteza se poate desprinde. La noii purtători de proteze, în câteva luni, proteza devine largă şi necesită o căptuşire, care se realizează tot în cabinetul stomatologic.

Masticaţia purtătorului de proteze se face diferit, astfel: mâncarea va fi mereu tăiată în bucăţi mici, se face pe ambele părţi simultan (bilaterală), trebuie evitate mâncărurile lipicioase şi cleioase, nu se incizează cu partea din faţă a protezei. Adaptarea la noua situaţie clinică poate dura şi câteva luni, de aceea pacientul trebuie să aibă răbdare şi convingere că va reuşi. Masticaţia cu proteze nu va mai putea fi niciodată comparată cu cea realizată cu dinţii naturali. Timpul şi răbdarea vor contribui la obişnuirea muşchilor cu noua situaţie, astfel că protezele vor fi mai stabile.