Cum se apără organismul împotriva frigului

Chiar şi atunci când suntem într-o bună stare de sănătate, putem lua câteva măsuri simple, care să ajute organismul nostru în lupta cu frigul. Dacă nu luăm noi aceste măsuri, dacă nu ne ajutăm singuri, ajutorul din afară poate veni, uneori, prea târziu, astfel încât organismul nostru ajunge să aibă de suferit.

Temperatura organismului nostru este controlată de o parte a creierului numită hipotalamus. Modificările de temperatură din mediul înconjurător sunt percepute la nivelul pielii, iar informaţiile sunt transmise la creier. Sunt prelucrate apoi la nivelul hipotalamusului, iar organismul activează o serie de mecanisme prin care să se menţină constantă temperatura corpului (homeostazie). Atunci când afară este rece, organismul activează sisteme prin care produce căldură şi sisteme prin care reduce pierderile de căldură.

Organismul nostru produce căldură în primul rând ca rezultat al proceselor metabolice (al transformărilor care se produc în interiorul fiecărei celule a organismului). Toate ţesuturile organismului sunt implicate în producerea de căldură. Atunci când ne odihnim, 25% din căldura organismului este produsă la nivelul muşchilor. În momentul în care începem să simţim că s-a făcut frig, apare tremuratul: musculatura se contractă şi se relaxează foarte rapid, eliberând de 4-5 ori mai multă căldură decât în mod obişnuit. În acelaşi timp, este accelerat şi procesul de eliberare de adrenalină, ceea ce are ca rezultat intensificarea proceselor metabolice (de producere de energie). Adrenalina creşte utilizarea glucozei în interiorul celulelor, fiind, astfel, implicată în eliberarea de mai multă căldură în interiorul organismului. În timpul activităţii fizice, în urma contracţiilor musculare se eliberează o cantitate mai mare de căldură, ceea ce determină senzaţia de căldură.

În timpul exerciţiilor fizice, muşchii produc până la de 40 de ori mai multă căldură decât restul organismului. Prin urmare, atunci când o persoană simte că i s-a făcut frig, inconştient apare tremuratul, care furnizează organismului un supliment de căldură, dar pentru a creşte producerea de căldură în organism trebuie să creştem activitatea fizică. De exemplu, atunci când aşteptăm un mijloc de transport în comun este recomandat să ne plimbăm dintr-un capăt în altul al staţiei, deoarece, prin această deplasare, muşchii vor produce mai multă căldură şi organismul va rezista mult mai bine la efectele frigului.

Atunci când este frig, organismul îşi activează sistemele de reducere a pierderilor de căldură. Astfel, se produce vasoconstricţie la nivelul pielii, reducându-se fluxul de sânge la acest nivel şi contracţia muşchilor ataşaţi firului de păr. Prin contracţia acestora se reduce suprafaţa pielii, iar sebumul este eliberat mai rapid, ceea ce are rol în reducerea pierderilor de căldură. Din cauza vasoconstricţiei, pielea devine palidă, iar celulele pielii sunt foarte slab irigate, ceea ce explică apariţia deshidratării celulelor. Atunci când bate vântul, deshidratarea celulelor pielii se accentuează şi, astfel, pielea capătă aspect uscat sau chiar poate crăpa (mai ales la nivelul mâinilor şi buzelor). Pentru a ne proteja de aceste efecte ale frigului este recomandat ca în zilele friguroase să purtăm căciulă, mănuşi şi fular.