Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Cum tratăm cele mai întâlnite tipuri de laringită

Cum tratăm cele mai întâlnite tipuri de laringită

Un articol de: Doina Dumitriu - 04 Decembrie 2010

În numărul de astăzi vom prezenta câteva dintre formele cele mai întâlnite ale bolii şi manifestările specifice laringitelor acute banale, afecţiuni care apar în urma amigdalofaringitelor acute sau cronice.

Laringita catarală reprezintă cea mai banală infecţie laringiană acută, putând fi întâlnită la orice vârstă. Cauza determinantă o reprezintă flora saprofită a căilor aeriene superioare, formată din stafilococ şi pneumococ. Pe lângă condiţiile obişnuite, care favorizează exacerbarea virulenţei florei banale (răceală, diferenţe bruşte de temperatură şi presiune atmosferică), se mai adaugă şi alţi factori: obstrucţia nazală, care obligă copilul să respire pe gură, poluarea aerului cu praf, fum, gaze, consumul de băuturi foarte reci, suprasolicitarea corzilor vocale în caz de plâns şi ţipete prelungite. În aceste condiţii, secreţiile coborâte din nas şi faringe irită mucoasa faringiană şi laringiană, la nivelul cărora se produc leziuni diverse, după modul de reacţie la infecţie al fiecărei vârste.

Debutul bolii este brusc, cu răguşeală, dimineaţa, în cazul copilului şi cu senzaţie de sufocare în cazul sugarului. Pe lângă aceste simptome, copilul mai prezintă tuse seacă iritativă, senzaţia de uscăciune şi de corp străin în fundul gâtului.

Simptomatologia bolii se atenuează în 4-5 zile, având un prognostic favorabil.

Tratamentul recomandat este cel simptomatic: se combate starea febrilă şi tusea, camera copilului trebuie să fie caldă, dar nu supraîncălzită, aerisită, cu atmosferă uşor umidificată; sunt indicate ceaiuri calde şi băi fierbinţi la picioare. Se vor evita iritaţiile faringo-laringiene, fumatul în camera copilului fiind interzis.

Alimentaţia copilului va fi corectă, corespunzătoare vârstei. Se vor administra vitamine şi se vor face plimbări în aer liber, în vederea creşterii rezistenţei la infecţii.

Laringotraheobronşita sufocantă

Această formă a bolii apare la copilul mic, având cauză virală. Debutul afecţiunii este brusc, cu stare toxică şi asfixie progre-sivă. Dacă diagnosticul a fost pus la timp, iar tratamentul corect supravegheat, vindecarea bolii este posibilă în 5-7 zile. La copiii mici, mai puţin rezistenţi, vindecarea se produce cu întârziere, din cauza complicaţiilor bronho-pulmonare. Prezentarea de urgenţă la medic este obligatorie.

Metode de prevenire a bolii: evitarea supraaglomeraţiilor în timpul epidemiilor de viroze respiratorii, depistarea şi tratarea precoce şi corectă a afecţiunilor nazofaringiene, pentru a evita extinderea la nivelul laringelui, traheei şi arborelui bronşic.