Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Cum tratăm insuficienţa cardiacă
Aceasta afecţiune apare la persoane cu tensiune mare, la cele cu angină pectorală şi cu ateroscleroză, cu infecţii la inimă, boli de sânge, guşă, sarcină toxică sau la cele care au un aport exagerat de sare sau un deficit de vitamina B. Totodată, apare în intoxicaţii, după traumatisme sau boli infecţioase.
Insuficienţa cardiacă este cauzată de dezechilibrul dintre aportul de sânge oxigenat şi nevoile miocardului, adică nu mai este asigurat debitul sangvin necesar, care duce la o tulburare a muşchiului inimii. Această insuficienţă este cauzată de existenţa unei strâmtorări organice sau spastice a coronarelor, care poate determina crize de angină pectorală sau infarct. Miocardul este slăbit din cauza unor procese degenerative sau inflamatorii, din cauza unei leziuni a valvulelor inimii sau a rezistenţei crescute a sângelui din artere (hipertensiune). Insuficienţa cardiacă mai poate fi şi o insuficienţă circulatorie din cauza vaselor care au suferit o dilatare, sângele rămânând în capilare şi vene, sau a pierderii unei cantităţi mari de sânge. Semnele bolii: lipsa aerului şi dificultate în respiraţie în timpul unui efort, deoarece se acumulează o cantitate mare de sânge şi lichid în plămâni. În timpul somnului, bolnavul se trezeşte, fiindcă nu poate respira, se sufocă şi este obligat să se ridice pentru a putea respira. De asemenea, apare şi o tuse supărătoare, care pare că nu se mai opreşte. Ziua, bolnavul urinează foarte puţin sau deloc, în timp ce noaptea urinează excesiv. Măsuri urgente: - se consumă foarte multe lichide, dar nu bere; - se adoptă poziţia şezândă, deoarece diminuează stazia pulmonară; - în faza critică se beau sucuri de fructe uşor îndulcite; - se mănâncă des, dar puţin, iar alimentele trebuie să conţină puţină sare, iar de pe masă nu tebuie sa lipsească bananele, prunele şi caisele uscate, smochinele şi curmalele. Regimul naturist este un ajutor sigur. Sunt indicate ceaiurile de frunze, flori şi fructe de păducel, traista-ciobanului, coada-calului, frunze de mesteacăn, frunze şi flori de hrean uscate sau proaspete. Acestea din urma trebuie preparate din două linguriţe de plantă la o cană de apă şi se lasă la macerat 8 ore, se consumă două căni de ceai, una dimineaţa şi una înainte de culcare. De asemenea, sunt recomandate ceaiurile diuretice din ceapă şi miere. Acesta se prepară din 100 g ceapă şi 50 g miere, se fierbe în 200 ml de apă, timp de 5 minute şi se bea călduţ, seara. Nu este indicat celor care suferă de ulcer sau gastrită. (sursa: www.topsanatate.ro)