Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cum trebuie îngrijiţi dinţii temporari
Igiena dentiţiei temporare (de lapte) sau mixte a copiilor este la fel de importantă ca şi igiena adulţilor sau a dentiţiei definitive. Părinţii trebuie să conştientizeze importanţa păstrării unei dentiţii sănătoase şi să se programeze cu micuţii lor, încă de la vârste fragede, la cabinetul stomatologic.
Primii dinţi apar în jurul vârstei de 6-7 luni, iar ultimii dinţi temporari erup la doi ani şi jumătate - trei ani. Sănătatea dinţilor de lapte este foarte importantă în erupţia unor dinţi definitivi sănătoşi. Părinţii ar trebui să fie informaţi, astfel încât igiena orală a micuţilor să înceapă încă de la vârsta de 6 luni, cu periuţe adaptate acestei vârste şi fără a utiliza pasta de dinţi la primele şedinţe. Astfel, după apariţia primilor dinţişori (incisivii inferiori), periajul se face cu mişcări uşoare, pentru a nu răni gingia bebeluşului. Apa, consumată imediat după masă, va curăţa foarte bine resturile alimentare din cavitatea orală a bebeluşului. Periajul riguros începe la un an şi jumătate-doi ani, cu periuţa adaptată acestei vârste, pasta de dinţi va trebui să fie fără fluor sau cu o cantitate cât mai mică, deoarece până pe la trei ani copilul are obiceiul să înghită pasta de dinţi. Părinţii vor supraveghea realizarea periajului corect, de două ori pe zi. Tehnica de spălare a dinţilor: periuţa este ţinută în unghi de 45 grade, realizându-se mişcări rotative pe exteriorul şi interiorul dinţişorilor, pe verticală, insistând mai mult pe faţa dinţilor pe care copilul mănâncă. În primii ani de viaţă, până când micuţul reuşeşte să-şi însuşească metoda corectă de periaj, părinţii vor trebui să realizeze, în faţa oglinzii, cu participarea copilului, periajul corect. Abia la vârsta de 7 ani copilul are dexteritatea necesară să realizeze singur şi corect periajul dentar. Periuţa de dinţi se schimbă la 3-4 luni sau atunci când părintele observă că perii acesteia s-au curbat. Spălatul dinţişorilor seara, înainte de culcare, este piatra de încercare pentru mulţi părinţi, dar dacă i s-a imprimat copilului acest obicei, de a se spăla înainte de culcare, va fi pentru toată viaţa. Părinţii sunt cei care trebuie să observe primele carii ce se formează pe dinţişorii de lapte. Acestea pot apărea ca nişte pete sau eroziuni. Acum este momentul ca micul pacient să viziteze cabinetul stomatologic. Un rol foarte important în menţinerea unei sănătăţi orale a copilului o are alimentaţia acestuia: consumul de legume şi fructe în stare naturală, evitarea gustărilor dese dintre mese, consumul alimentelor cu zaharuri în timpul meselor, când secreţia de salivă este mai abundentă. După ce micuţul trece la alimentaţia diversificată, trebuie să consume multe alimente bogate în calciu, cum ar fi: laptele, brânzeturile sau iaurturile. Calciul este mineralul principal care formeaza dintele. Prima vizită la medicul stomatolog este indicată în jurul vârstei de 3 ani, chiar şi numai pentru ca acesta să se familiarizeze cu ceea ce înseamnă cabinetul stomatologic. După împlinirea vârstei de 4 ani, copilul poate fi programat o dată la 6 luni pentru un control de rutină. Medicul dentist poate realiza în scop profilactic sigilarea molarilor definitivi, după vârsta de 6 ani, pentru a scădea incidenţa cariilor. Sigilarea constă în aplicarea unui "lac" pe faţele ocluzale (masticatorii) ale molarilor din spate, unde apar mai frecvent cariile. Sigilarea nu este dureroasă şi se realizează într-o singură şedinţă, la medicul dentist. Atenţie! Regulile unei sănătăţi orale la copii sunt: periatul dinţilor de două ori pe zi, iar cu pastă după 2 ani şi sub supravegherea unuia dintre părinţi. Părinţii au obligaţia să ducă micuţul la stomatolog cu o periodicitate între 3 şi 12 luni şi să observe orice modificare apărută la suprafaţa dinţişorilor.