Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cum vă puteţi relaxa pe Valea Prahovei
Valea Prahovei este, în prezent, una dintre cele mai atractive zone turistice româneşti, prin înşiruirea de-a lungul râului Prahova a numeroase staţiuni climaterice. Acestea oferă odihnă într-o atmosferă şi ambient montane, drumeţii pe sute de trasee ce încântă ochiul, cu un relief şi o vegetaţie pitorească şi odihnitoare prin echilibrul ce-l emană, prin posibilitatea practicării sporturilor în aer liber, în toate anotimpurile, prin descoperirea unor obiective istorice interesante, prin stilul de agrement şi cazare specific marilor staţiuni balneoclimaterice europene.
Relieful montan, dar cu multe zone deosebite, ce permit şi admirarea orizontului, diferenţele relativ mici între localităţi şi culorile munţilor, orientarea văilor ce asigură o însorire accentuată şi protejarea faţă de vânturi şi precipitaţii, vegetaţia diversificată, ce asigură pitorescul, dar şi calitatea atmosferei, facilităţile urbanistice şi stilul arhitectural al construcţiilor, accesul comod şi rapid în zonă, de la Braşov (25 km) şi de la Bucureşti (147 km) au un efect tonic echilibrant nu numai pentru persoanele asteno-depresive, ci şi pentru miile de orăşeni obosiţi, pur şi simplu, de muncă, căldură, zgomot, aer poluat, care migrează în câteva ore sute de kilometri pentru a se odihni măcar un sfârşit de săptămână. Râul Prahova izvorăşte de sub Pasul Predeal, de la altitudinea de 1.020 m, şi în zona montană are o lungime de 33 km. Pe un traseu de doar 12 km se înşiruiesc staţiunile turistice: Predeal, Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia. După defileul Posada, Prahova intră în zona subcarpatică de câmpie, străjuită de un relief mai puţin spectaculos, dar de localităţi şi case încărcate de istorie. Predealul se află la 25 km sud de Braşov şi la 147 km nord de Bucureşti, străjuit de culmile Pietrei Mari, Postăvarului şi Clăbucetului. Predealul este staţiune climaterică din 1918, fiind aşezarea situată la cea mai mare altitudine din România (1.020-1.160 m). În prezent, aici există nouă pârtii de schi, ce însumează 10 km, cu grade diferite de dificultate, deservite de două telescaune şi trei teleschiuri, un patinoar, piscină şi saună la fiecare mare hotel. Doritorii de drumeţii pot alege numeroase trasee, eventual spre cabanele montane din apropiere: spre Trei Brazi (1.128 m), Clăbucet - Sosire (1.050 m), Clăbucet - plecare (1.450 m), Gârbova (1.350 m), Susai (1.350 m), Piatra Mare (1.630 m), Poiana Secuilor (1.070 m), Cerbul (900 m), Pârâul Rece (960 m). Azuga este situată la altitudinea de 895-950 m, cu 6 km mai la sud de Predeal, la 4 km mai sus de Buşteni, 12 km de Sinaia, la poalele Munţilor Bucegi, întemeiată în 1830, cu cale ferată şi gară din 10 iunie 1879. Crucea de la Sorica, situată la 20 m SV de centrul localităţii a fost înălţată de colonelul Dumitru Georgescu, în memoria ostaşilor din Regimentul 4 Ilfov, căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, în luptele desfăşurate pe muntele Sorica între 19 octombrie-21 noiembrie 1916. Pentru iubitorii sporturilor de iarnă există Complexul de sporturi de iarnă, care cuprinde pârtia Cazacu, cu o lungime de 3.050 m şi o diferenţă de nivel de 758 m, dotată cu instalaţii de cablu şi întreţinere a zăpezii, pârtia Sorica (2.100 m lungime), dotată cu instalaţii de transport pe cablu, telescaun, teleschi, piste pentru schi fond, cu o lungime de circa 18 km. În drumeţiile de vară pot fi admiraţi fagul secular din curtea Ocolului Silvic, arborele mamut şi bradul alb aflaţi la 3 km de Azuga, pe drumul spre Gârbova. De asemenea, pot fi vizitate rezervaţiile naturale Poiana cu Narcise (Clăbucet), Valea Cazacului. În numărul de săptămâna viitoare vă vom prezenta locurile de agrement şi tratament de la Buşteni şi Sinaia.