Cura de sucuri şi crudităţi protejează contra Alzheimer

Potrivit statisticilor, în România sunt atinse de boala Alzheimer circa 6% din persoanele cu vârste ce depăşesc 65 de ani. Fitoterapia recomandă un regim alimentar care stimulează activitatea cerebrală şi protejează organismul împotriva acestei boli.

Atât persoanele suferinde, cât şi cele sănătoase trebuie să ştie că, din toate componentele organismului, creierul este cel mai mare „gurmand“, necesitând o mare cantitate de energie pentru materia cenuşie în care lucrează, fără întrerupere, peste 100 de miliarde de celule nervoase, fiecare celulă fiind legată de alţi 10.000 de neuroni. În fiecare secundă, creierul bine hrănit primeşte sau transmite milioane de informaţii sau mesaje.

Deşi creierul uman cântăreşte numai 2-3% din greutatea corpului, el consumă circa 20% din energia înmagazinată zilnic prin alimentaţie. Aceasta determină o legătură strânsă între capacitatea de gândire şi cantitatea sau calitatea alimentelor ingerate.

Un meniu dedicat întăririi memoriei, a puterii de concentrare şi creativităţii, implică o cură de sucuri şi crudităţi timp de două luni din care să nu lipsească sucul de morcov (150 ml de trei ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese), sucul de mere (200 ml de două ori pe zi, la orele 10:00 şi 16:00) şi sucul de portocale (minimum o jumătate de pahar zilnic). Aceste sucuri de legume şi fructe, consumate timp de minimum trei ori pe săptămână, reduc de patru ori riscul de îmbolnăvire, acţionând prin reducerea riscului atacurilor cerebrale şi a tensiunilor intelectuale, ca urmare a conţinutului ridicat în vitamine (mai ales C).

În funcţie de sezon, cura se completează cu căpşuni şi fragi (minimum 150 g pe zi), care atenuează stresul cotidian şi dau un sentiment de confort mental, datorită conţinutului în lecitine.

Unele legume (broccoli, varză, ţelină, cartofi, ceapă, ridichi) stimulează memoria deteriorată şi previn evoluţia maladiei Alzheimer prin efectul contra oboselii psihice şi a surmenajului intelectual.

La persoanele care şi-au pierdut o parte din funcţiile intelectuale se recomandă fructe de ananas (pentru actori şi muzicieni) şi banane (pentru sportivi de performanţă la care s-au diminuat calmul şi încrederea în forţele proprii).

O recomandare menţionată de British Medical Journal este corelată cu efectul consumului săptămânal de peşte (somon, ton etc.), fructe de mare (scoici, creveţi - 100 g zilnic) şi ulei de peşte oceanic (în capsule) care conţine un important poliacid gras nesaturat de tip omega-3. Aceste produse reduc cu 30% riscul bolii Alzheimer prin protejarea vaselor de sânge, diminuarea ritmului de îmbătrânire a creierului şi prin regenerarea celulelor nervoase deteriorate. Aceşti acizi graşi nesaturaţi se mai găsesc în nuci, ulei de rapiţă şi în iarba grasă, folosită ca salată.

Nu putem exclude consumul la masă a două pahare de vin roşu pe zi (nu mai mult) care previne apariţia bolii Alzheimer şi a altor boli mentale, prin reducerea incidenţei afecţiunilor psihice şi neurologice. În plus, vinul roşu are un conţinut ridicat de antioxidanţi (flavonoide).

În regimul de alimentaţie al persoanelor în vârstă de peste 60-65 de ani se va asigura plafonul necesar de vitamină B9 (acid folic), existent în legume verzi (spanac, salată, ştevie, pătrunjel, ceapă verde, broccoli, păpădie), precum şi în porumb, ficat de pui şi de vită. Această vitamină intervine în sinteza mai multor neurotransmiţători şi participă la buna funcţionare a creierului.

Se exclud din alimentaţie carnea de porc, grăsimile animale, cafeaua, băuturile alcoolice în exces, berea, zahărul alb şi produsele zaharoase, precum şi adaosurile de excitante, coloranţi chimici şi stabilizatori, care pot provoca pierderi de memorie şi Alzheimer. Chiar şi pâinea albă ar trebui să fie înlocuită cu pâine neagră, de secară sau Graham.

În primul rând se va urmări respectarea unui program de antrenare permanentă a memoriei, atenţiei şi gândirii printr-o gimnastică a minţii care menţine creierul activ. Bolnavul va fi îndemnat să se implice mai mult în viaţa cotidiană şi să exercite activităţi recreative, intelectuale, fizice şi sociale care vor întârzia degenerarea mentală şi evoluţia bolii, indiferent de gradul de şcolarizare anterioară sau de profesia exercitată.