Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate De ce apar rupturile timpanului?

De ce apar rupturile timpanului?

Un articol de: Simona Alina Strugariu - 19 Noi, 2009

Ruptura timpanului reprezintă o plagă perforată la nivelul timpanului. Poate fi o leziune izolată sau asociată cu altele de la nivelul urechii medii sau oscioarelor din urechea medie, putând, de asemenea, coexista cu fracturi ale stâncii osului temporal sau ale bazei craniului.

Clasificarea rupturilor timpanului include:

- plăgi provocate de acţiunea unui corp ascuţit şi dur sau în cadrul fracturilor stâncii osului temporal;

- blast - prin hipo sau hiperpresiune aeriană sau hidrică (în cazul loviturilor puternice cu palma sau pumnul la nivelul urechii, la sportivi care practică polo, box, lupte, plonjări, la aviatori, scafandri sau în cadrul unor accidente de muncă);

- accidentale, în cazul extragerii unor corpi străini din ureche, după spălături auriculare efectuate incorect sau după intervenţii chirurgicale la nivelul urechii;

- terapeutice, efectuate în scop diagnostic sau terapeutic.

Simptomatologia variază de la o uşoară cădere a auzului, în cazul unei leziuni izolate a timpanului, la o hipoacuzie severă, dacă se asociază şi o afectare a urechii interne (hipoacuzie neurosenzorială sau mixtă). În cazul unui barotraumatism, pot exista dureri ale urechii, scădere de auz, zgomote pulsatile la nivelul urechii, uneori ameţeli şi tulburări de echilibru.

În cazul unui traumatism cranian, trebuie efectuat un examen neurochirurgical rapid şi amănunţit, completat de o evaluare a funcţiei acustico-vestibulare.

Între o ruptură şi o perforaţie la nivelul timpanului există o serie de deosebiri: o ruptură a timpanului are o vechime de 1-4 zile, nu are lipsă de substanţă la nivelul timpanului şi, în anumite limite, are tendinţa de refacere spontană, în timp ce o perforaţie a timpanului are o vechime mai mare, are lipsă de substanţă, este permanentă şi fără tendinţă de refacere.

Evolutiv, o ruptură se poate vindeca în totalitate, fără afectarea funcţionalităţii aparatului auditiv, se poate vindeca printr-o cicatrice, caz în care poate apărea o mică afectare a auzului, sau se poate transforma într-o perforaţie care nu poate fi rezolvată decât chirurgical.

Tratamentul rupturii membranei timpanice este chirurgical şi înseamnă, pe lângă aspirarea crustelor şi cheagurilor de sânge din ureche, în alipirea marginilor rupturii şi menţinerea acestei alipiri prin plasarea de scotch şi a unui burete.

Sunt complet interzise orice fel de picături auriculare.

Complicaţiile posibile după o ruptură a timpanului sunt: perforaţia permanentă, otita medie supurată, otomastoidita supurată, cicatrizarea cu defect. Afecţiunea nu este invalidantă şi nu necesită spitalizare decât în situaţii speciale.