De ce apare şi cum se manifestă eczema sugarului

Eczema sugarului, cunoscută şi sub denumirea de dermatită atopică, este una dintre afecţiunile cutanate frecvente ale sugarului şi copilului cu predispoziţie alergică.

Boala apare foarte devreme, după primele luni de la naştere, ca o afecţiune inflamatorie exudativă a tegumentelor, sub o succesiune de manifestări eruptive, cu localizări diferite, dar mai ales situate pe pielea feţei, caracterizată prin eritem, edem şi prurit intens. Formele cele mai severe de eczemă se înregistrează în rândul copiilor ai căror părinţi sunt alergici. Copiii cu eczemă apărută foarte devreme sunt predispuşi şi fac mai târziu alte boli alergice, cel mai de temut fiind astmul bronşic.

Din punct de vedere clinic, dermatita atopică debutează în majoritatea cazurilor sub vârsta de 2 ani, după această vârstă apărând din ce în ce mai rar. În cele mai numeroase cazuri, primele manifestări sunt localizate la faţă, pe obraji, pe frunte, afectând nasul şi bărbia.

Boala evoluează în mai multe etape. Într-o primă etapă apare o erupţie eritematoasă, delimitată, pruriginoasă, care se extinde şi se transformă repede într-o suprafaţă eritemato-veziculară, care se escoriază şi zemuieşte. Erupţia poate dura câteva săptămâni, apoi se şterge treptat până la dispariţie, mai ales după tratamentul administrat.

După o perioadă de linişte, erupţia poate să reapară, având acelaşi caracter episodic, păstrând aceleaşi aspecte anatomo-clinice şi aceleaşi localizări sau apărând în alte locuri de tegument descoperit.

În 70% dintre cazuri, afecţiunea se limitează la tipul de erupţie expus mai sus, cu manifestare episodică, evoluţia fiind favoriabilă, iar după vârsta de 2-5 ani dispare complet.

În unele cazuri, către vârsta de şcolar mare sau la adolescenţă, dermatita atopică se continuă şi se prezintă ca o neurodermită, pe feţele anterioare ale coapselor, la nivelul genunchilor, gâtului, cefei, prezentând astfel un caracter intens pruriginos.

Sunt şi cazuri când eczema poate debuta ca o urticarie sau poate apărea pe fondul unei dermatite seboreice.

Evoluţia bolii este cronică, cu recurenţe de episoade eruptive acute.

Tratamentul cuprinde măsuri generale şi locale. Măsurile generale din puseul eruptiv urmăresc ameliorarea până la dispariţia pruritului şi procesele inflamatorii şi combatarea infecţiilor.

Se vor corecta greşelile alimentare prin scoaterea din hrană a unor alimente cu capacitate mare alergizantă, se vor respecta normele de igienă, ca şi recomandarea unei cure de altitudine. De asemenea, se va evita pe cât posibil scărpinatul, prin măsuri protective: tăierea unghiilor, iar la sugari se vor imobiliza mâinile pentru a nu ajunge cu ele la nivelul feţei.

Ca măsuri locale se vor folosi, în plin puseu eruptiv, pansamente umede cu acţiune antiseptică.