Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
„De ce oare?“
Mai zilele trecute, în timp ce umblam cu o listă de cumpărături pentru aprovizionarea de toamnă, am fost interpelat de un negustor de fructe care m-a întrebat cu năduf: "Dom' profesor, di ci trăiesc fimeile mai mult decât barbaţii?".
Mai întâi am fost tentat să-i răspund cu acea glumă veche, care spune că femeia este fiinţa care trăieşte pe lângă casa bărbatului şi se hrăneşte cu zilele lui. Apoi, luând seama că întrebarea cuprindea o realitate indiscutabilă, i-am răspuns că, se vede treaba, aşa ne este sortit. Revenit în liniştea biroului meu, nu m-am putut abţine să nu răsfoiesc nişte reviste în legătură cu întrebarea pusă mai sus. Şi iată ce am găsit: - în medie, femeile trăiesc cu 4,2 ani mai mult decât bărbaţii; - în ţările industrializate, diferenţa de mai sus se situează între 6-8 ani; - se consideră că bărbaţii îşi asumă mai multe riscuri: fumatul, consumul de alcool, vitezo-mania, practicarea de sporturi şi meserii periculoase, neglijarea sănătăţii. În afară de motivele enumerate mai sus, există şi unele explicaţii biologice: - hormonii feminini din categoria estrogenilor limitează formarea acelei fracţiuni de colesterol responsabile de acumularea grăsimilor, care determină în final ateroscleroza. Aceasta din urmă este cauza infarctului de miocard şi a accidentelor vasculare cerebrale, care sunt de cinci ori mai frecvente la bărbaţi decât la femei; - estrogenii favorizează cicatrizarea pereţilor vaselor de sânge şi stimulează eliberarea unei molecule gazoase - oxidul de azot - care micşorează riscul formării chegurilor de sânge; - după menopauză, nivelul estrogenilor scade, astfel încât riscurile de boli cardiovasculare ale femeii se apropie de cele ale bărbatului, dar nu le egalizează decât în jurul vârstei de 75 de ani; - tot estrogenii au capacitatea de a stimula moleculele care neutralizează radicalii liberi, radicali implicaţi în îmbătrânirea celulei şi lezarea mole-culei eredităţii - ADN. Descoperiri recente arată şi implicarea cromozomilor în procesul îmbătrânirii. Se cunoaşte faptul că bărbaţii posedă un cromozom X şi unul Y, în timp ce femeile au doi X. Odată cu înaintarea în vârstă, cel de-al doilea cromozom X al femeii se activează, înlocuind genele uzate cu unele noi. Dacă ţinem seama că pe cromozomul X se găsesc 900-1.200 de gene, iar pe cromozomul Y mai puţin de 80 de gene, ne dăm seama că ADN-ul feminin este mult mai bine protejat.