Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
De ce organismul are nevoie de fibre alimentare
Fibrele alimentare, numite şi substanţe de balast, cuprind toate componentele alimentelor de origine vegetală pe care stomacul nu le poate digera sau absorbi, dar care sunt nutrienţi absolut necesari unei diete sănătoase.
Alimentele pe care le consumăm conţin diverse substanţe nutritive, fiecare îndeplinind o anumită funcţie în organism. Unele construiesc şi repară ţesuturi, altele furnizează energie sau elimină toxinele care, dacă nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. Deci, e important să consumăm o varietate de alimente care, împreună, să conţină cantitatea potrivită din fiecare substanţă nutritivă. În alimentaţia omului modern, mai ales a locuitorilor marilor oraşe, structura alimentară a cunoscut modificări importante, predominând alimentele de origine animală, produsele rafinate sau conservate, bogate în grăsimi şi hidraţi de carbon, dar cărora le lipsesc baproape în totalitate fibra alimentară, cauzând astfel o creştere a incidenţe aterosclerozei, diabetului, bolilor alergice, bolilor oncologice, obezitate, etc. Printre tipurile de fibre prezente în alimentele convenţionale se află şi următoarele: celuloza (în porumb, legume rădăcinoase, varza, coaja seminţelor de diverse tipuri, mere), hemiceluloza (în porumb şi cereale integrale), pectinele (în mere, căpşuni, lămâi), lignina (în rădăcinoase, fructe cu seminţe comestibile, cum ar fi căpşunile). Importanţa fibrelor alimentare Fibrele alimentare au următoarele caracteristici: - grăbesc transferul alimentelor prin intestine; - previn formarea sedimentelor în intestinul gros; - reduc nivelul colesterolului în sânge, având efect antioxidant; - creează un mediu favorabil pentru refacerea microflorei normale a aparatului digestiv; - absorb şi elimină din organism toxinele, sărurile metalelor grele, substanţe cancerigene; - preîntâmpină apariţia şi dezvoltarea aterosclerozei, hipertoniei, diabetului, bolilor alergice; - împiedică procesele de putrefacţie în aparatul digestiv; - dau senzaţia de saţietate, permit reducerea cantităţii de alimente ingerate. Indicaţii terapeutice Fibrele alimentare sunt indicate în numeroase afecţiuni: - constipaţii cronice, eliberarea incompletă a intestinului; - hemoroizi, fisuri anale; - diabet, suplimentar cu terapia de bază; - ateroscleroză, hipertensiune, bolile cordului, ca supliment la terapia de bază, cu scopul de micşorare a nivelului colesterolului, dizolvarea lentă a acumulărilor de grăsimi; - previn formarea pietrelor în vezica biliară; - Boala Krohn, bolile aparatului digestiv, ca supliment la terapia de bază, în perioada de acutizare şi de remisie; - refluxul gastro-esofagian; - micşorarea surplusului de greutate şi în profilaxia obezităţii; profilaxia şi tratamentul formaţiunilor maligne ale intestinului şi ale altor organe, în special ale glandei mamare; - profilaxia şi tratamentul dilatării varicoase a venelor, tromboflebitelor şi ulcerelor trofice ale membrelor inferioare; - dureri de cap, cauzate de dereglarea funcţiilor colonului; - în programele de purificare a aparatului digestiv şi de dezintoxicare a organismului. Este indicat, de asemenea, ca fiecare dintre noi să consume cel puţin 20 de g de fibre pe zi. Atenţie însă! Consumul prea mare de fibre poate duce la deshidratare.