Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
De ce se agravează sinuzita în sezonul rece?
Infecțiile de la nivelul sinusurilor se pot agrava în sezonul rece, fiind mai multe cauze: aerul care devine prea uscat în locuințe când sunt folosite surse de încălzire, umiditatea atmosferică ridicată din unele zone geografice, particulele de praf din aer și, nu în ultimul rând, virusurile care provoacă răceală sau gripă sunt principalele cauze care pot agrava simptomele sinuzitei.
Temperaturile scăzute favorizează apariția unei presiuni în zona sinusurilor, precum și apariția infecțiilor provocate de secrețiile nazale purulente și a durerii resimțite la nivelul danturii și maxilarului (sinuzita maxilară).
Riscul de a dezvolta o sinuzită cronică crește dacă există deviație de sept, polipi nazali, astm, o infecție dentară, formațiuni tumorale, imunitate scăzută, fibroză chistică, o serie de alergii, expunerea regulată la agenți poluanți, fumul de țigară, precizează într-un articol medicii specialiști ai unui important furnizor de servicii de diagnostic de laborator din România.
Pe termen lung, aerul prea uscat din locuințe, cauzat de sursele de căldură folosite în perioada de iarnă, poate produce uscarea și atrofierea mucoasei nazale, riscul fiind de congestie nazală și o probabilitate crescută de infecție.
Umiditatea atmosferică ridicată din timpul iernii provoacă, de asemenea, neplăceri persoanelor care suferă de sinuzită. Schimbările meteorologice frecvente din acest sezon determină schimbări de presiune în atmosferă, motiv pentru care se instalează durere și presiune la nivelul sinusurilor.
În sezonul rece, utilizarea mai multor așternuturi poate fi o sursă de praf. Totodată, în casele unde există și un animal de companie, existența părului acestora poate fi un factor declanșator pentru infecții la nivelul sinusurilor.
Infecțiile virale, mai frecvente în anotimpurile reci, afectează și ele mucoasa căilor nazale, provocând inflamații și congestii care pot favoriza infecții ale sinusurilor. Riscul unor infecții virale poate fi redus prin păstrarea unor măsuri de igienă, odihnă corespunzătoare și o dietă sănătoasă.
Atât sinuzita cronică, cât și forma sa acută prezintă semne și simptome similare. Sinuzita acută este o infecție temporară a sinusurilor, adesea asociată cu o răceală. Ea se manifestă pe o perioadă de aproximativ 10 zile, în timp ce sinuzita cronică persistă cel puțin 12 săptămâni și este precedată de mai multe episoade de sinuzită acută.
Semnele sinuzitei acute, aşa cum le descriu specialiştii, sunt: secrețiile nazale abundente, nas înfundat, durere, inflamație și presiune la nivelul ochilor, obrajilor, dureri de cap, pierderea parțială sau totală a mirosului, oboseală și uneori apariția febrei, care însă nu este un simptom comun în cele două tipuri de sinuzite. Febra apare mai frecvent în sinuzita acută decât în sinuzita cronică.
Complicațiile sinuzitei cronice sunt rare, dar pot include tulburări grave de vedere, dacă infecția sinusurilor se extinde la nivelul orbitei oculare; foarte rar, persoanele cu sinuzită cronică pot dezvolta meningită, infecții ale pielii sau chiar la nivel osos. Această agravare a simptomelor sinuzitei se tratează în funcție de cauzele care au produs-o. Dacă nu este vorba despre o infecție, pot fi de ajutor medicamentele pentru ameliorarea durerii și pentru reducerea inflamației, spun medicii. Când sinuzita este cauzată de o infecție, medicul poate recomanda și un antibiotic, pentru evitarea complicațiilor, iar dacă se declanșează pe un fond alergic, medicul alergolog este cel care vă va indica tratamentul cel mai potrivit. (I. N.)