Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate De ce trebuie monitorizate bolile renale la copii

De ce trebuie monitorizate bolile renale la copii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Doina Dumitriu - 06 Septembrie 2011

Dispensarizarea reprezintă o metodă individuală de asistenţă medicală, cu caracter profilactic, prin care se supraveghează continuu şi activ unele categorii de persoane sănătoase, dar mai expuse îmbolnăvirilor, sau bolnavii suferinzi de anumite boli, cu aplicarea unui complex de măsuri medico-sociale.

Prin dispensarizare se urmăreşte prevenirea bolilor, întărirea sănătăţii, depistarea şi tratarea îmbolnăvirilor, precum şi preîntâmpinarea evoluţiilor nefavorabile ale acestora, a recidivelor, complicaţiilor şi cronicizării bolilor.

Dispensarizarea se desfăşoară în trei etape: depistarea bolnavilor, precizarea diagnosticului, instituirea tratamentului şi luarea în evidenţă; stabilirea unor măsuri medicale şi sociale ce urmează a se institui prin colaborarea medicului specialist din spital şi a medicului de familie care vă asigură dispensarizarea; supravegherea activă a dispensarizaţilor.

Există multe categorii de boli care necesită dispensarizare, dar astăzi ne vom opri la bolile renale, care prezintă o serie de particularităţi. Categoriile de boli renale pentru care se face dispensarizare sunt: glomerulopatiile, nefropatiile interstiţiale, tubulopatiile, litiaza reno-urinară, anomaliile congenitale ale aparatului reno-urinar, hipertensiunea reno-vasculară, insuficienţa renală cronică.

Depistarea acestor afecţiuni se face fie cu ocazia examenelor medicale clinico-biologice, ce se practică periodic, fie în cadrul consultărilor zilnice la nivelul diverselor unităţi medico-sanitare.

Categoriile de copii cu risc crescut, care necesită investigaţii active, sunt cei cu amigdalite repetate, infecţii cronice de focar, boli poststreptococice, deficit imunologic, afecţiuni renale moştenite ereditar (litiaza metabolică, nefropatii metabolice, tubulopatii).

Această acţiune de depistare este urmată de stabilirea formei clinico-biologice-histologice de boală şi instituirea tratamentului adecvat. Respectiva etapă se desfăşoară numai în unităţi spitaliceşti bine dotate tehnic şi medical. Urmează externarea bolnavului, cu precizarea regimului de viaţă şi orientarea profesională, regimul alimentar, tratamentul medicamentos ce urmează a fi efectuat, ca şi calendarul controalelor şi elementele clinice şi biologice care trebuie urmărite.

Legătura dintre unitatea spitalicească şi medicul care asigură dispensarizarea se va face pe baza biletului de ieşire din spital. Medicul care asigură dispensarizarea va completa în fişa de consultaţii principalele caracteristici clinico-biologice la externarea din spital, modificările constatate cu ocazia fiecărui control şi tratamentul efectuat. Această legătură permanentă între medicul specialist din spital şi medicul care asigură dispensarizarea conştientizează bolnavul de legătura cu boala de care suferă.

Deoarece majoritatea afecţiunilor renale cu caracter cronic duc la o limitare a potenţialului funcţional şi de efort, copiii suferinzi vor fi orientaţi spre acele profesiuni a căror solicitare energetică este sub 1.000 de calorii /8 ore.

Regimul alimentar în tratamentul medicamentos se va stabili de la caz la caz, în funcţie de starea gineco-biologică şi stadiul evolutiv al bolii.