De la Roma, despre antireumatice

Într-o perioadă în care toate ştirile dinspre Italia aveau o conotaţie negativă, m-am nimerit în Cetatea Eternă, împreună cu un grup de experţi în terapia antireumatică, cu scopul de a cântări avantajele şi dezavantajele acestei terapii.

Cei peste 40 de participanţi din zece ţări europene au avut ocazia să audieze un prestigios profesor de la Stanford University din SUA, consilier al guvernului american în domeniul medicamentelor. De la acesta am aflat care sunt exigenţele administraţiei americane pentru alimente şi medicamente, cum sunt monitorizate medicamentele admise pe piaţa americană şi cum se supraveghează reacţiile adverse care apar ca urmare a unor tratamente antireumatice. Evident, toate analizele pleacă de la bătrâna aspirină, un medicament a cărei administrare a depăşit un secol şi care continuă să fie utilizat datorită efectelor bune împotriva durerii şi inflamaţiei, dar şi pentru prevenirea infarctului miocardic. S-a subliniat cu această ocazie că terapia cu aspirină determină efecte secundare la aproximativ 20% din utilizatori, cele mai serioase fiind ulceraţiile şi hemoragiile gastro-intestinale. De menţionat că şi aspirina tamponată poate determina astfel de efecte şi, în plus, aceasta este contraindicată la pacienţii cu hipertensiune.

Discuţiile care au urmat în cadrul acestei mese rotunde au arătat care este situaţia efectelor adverse la antireumatice în diverse ţări europene. Cu această ocazie s-a evidenţiat că există câteva zeci de produse farmaceutice cu efect antireumatic, ceea ce face dificilă alegerea unuia sau altuia în vederea prescrierii lor.

Prezenţa unui număr atât de mare de substanţe antiinflamatorii nesteroidale se justifică prin faptul că fiecare preparat se potriveşte unui anume tip de boală şi poate fi tolerat în mod diferit de către un pacient sau altul. S-a conchis că dacă unul dintre preparate nu a dat rezultate, medicul are datoria de a încerca un altul, mai eficient, ales în concordanţă cu caracteristicile bolii şi cu sensibilitatea pacientului.

Despre efectele secundare care nu sunt neglijabile

Deşi toate medicamentele antireumatice pot da efecte secundare, există totuşi diferenţe notabile privitoare la frecvenţa cu care apar aceste efecte, preparatele mai noi având, de regulă, o frecvenţă mai scăzută a acestora. Pe de altă parte, studiile efectuate în ultimele decenii au arătat că deşi pot calma durerea bolnavului, unele medicamente, cum ar fi aspirina, fenilbutazona şi indometacinul, erodează cartilajele articulare, agravând în timp boala reumatică.

De aceea, spun specialiştii, sunt de preferat tratamentele efectuate cu produse care protejează cartilajul articular, cum sunt cele care conţin piroxicam, diclofenac, nimesulid ş.a.. Unii experţi au atras atenţia asupra prudenţei care trebuie manifestată atunci când bolnavul reumatic suferă şi de alte afecţiuni, cum ar fi cele cardio-vasculare, hepatice sau gastro-intestinale.

În aceste cazuri, medicul trebuie să manifeste mult discernământ în alegerea unui tratament medicamentos, deoarece obţinerea unui efect benefic în terapia reumatismului se poate face cu preţul, uneori inacceptabil, al unor efecte secundare grave la nivelul altor sisteme sau organe.

După ce s-a subliniat că statisticile provenite din diverse ţări trebuie interpretate cu prudenţă, deoarece se realizează cu metodologii diferite care nu permit întotdeauna suprapuneri, s-a propus ca fiecare ţară să-şi realizeze propriile studii epidemiologice privitoare la incidenţa reacţiilor adverse în diferite boli reumatice. În acelaşi timp s-a subliniat şi faptul că medicii practicieni trebuie să se bazeze pe surse serioase de informare, pentru a se evita diversele forme de manipulare la care sunt expuşi. Concluzia generală a fost că până la apariţia unor noi medicamente, mai eficace şi mai sigure, trebuie folosite cu înţelepciune şi discernământ cele deja existente. Apropos de manipularea prin presă, cât am stat la Roma, deşi ne-am plimbat (când timpul ne permitea), pe străzile centrale, nu am observat nici cel mai mic reproş, deşi am vorbit româneşte fără nici o reţinere...