Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Decoctul din muguri de frasin reglează nivelul colesterolului

Decoctul din muguri de frasin reglează nivelul colesterolului

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 22 Noiembrie 2011

Originar din regiunile temperate ale emisferei nordice, frasinul creşte spontan în România, în păduri, zăvoaie şi lunci, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. În tratamentele naturiste sunt folosite frunzele frasinului, scoarţa, dar şi seva, obţinută primăvara, prin crestarea tulpinii.

Frunzele se recoltează în lunile aprilie-iunie şi se usucă la umbră, în poduri acoperite cu tablă sau în încăperi aerisite, în strat subţire. După uscare, produsul are gust dulceag-amărui, uşor astringent. Scoarţa se desprinde de pe ramurile tinere (sub 4 ani), în lunile aprilie-mai.

Printre proprietăţile terapeutice ale organelor vegetale ale frasinului se numără:

- efecte antiinflamatoare intestinal, uşor laxative, antihemoroidale;

- diuretice, sudorifice;

- antihemoragice, depurative, antiartrozice, antigutoase, cicatrizante;

- tonifiante general.

Frunzele sunt eficiente în:

- ulcerul gastric şi duodenal, colecistită, dischinezie biliară, constipaţii;

- afecţiuni urinare, inflamaţii renale, uremie;

- favorizarea transpiraţiei şi combaterea febrei;

- tratamentul reumatismului, al gutei, al afecţiunilor cutanate, al rănilor şi hemoroizilor;

- tratamentul obezităţii şi celulitei, cu reţinerea apei în ţesuturi, reglarea metabolismului lipidelor, reducerea colesterolului depus pe vasele sanguine.

Mugurii acţionează împotriva gutei, a febrei şi a colesterolului ridicat.

Scoarţa întăreşte ţesuturile şi favorizează secreţiile bronhice.

Forme de utilizare:

- infuzie din una-două linguri de frunze uscate la 200 ml de apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute şi se beau trei căni pe zi, după mesele principale, cu acţiuni în boli digestive şi renale, precum şi în încetinirea procesului de îmbătrânire;

- decoct din două linguri de frunze uscate la 250 ml de apă; se fierbe două-trei minute, se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară şi se beau două-trei căni pe zi, cu efecte în constipaţie, reumatism şi gută;

- decoct din muguri uscaţi (două linguriţe la 250 ml de apă); se fierbe 3-5 minute, se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară şi se beau două ceaiuri pe zi, cu efecte benefice în steatoză hepatică, dischinezie biliară, colecistite, colesterol ridicat, nevroză anxioasă, retinopatie diabetică, insuficienţă renală, gută acută şi artrită gutoasă;

- sucul dulce, extras din scoarţă în urma tăieturilor făcute vara, se consumă cu lapte cald de către copii şi bătrâni, având efecte purgative, laxative, antirahitice (10 g la copiii sub 3 ani, 20 g la copiii cu vârste cuprinse între 3-5 ani, 30 g la copiii de 5-10 ani şi 60 g la bătrâni).