Deficitul de asistenți medicali și îmbătrânirea populației

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că populaţia vârstnică a ţării noastre a depăşit-o cu peste 20% pe cea tânără, iar pentru următorii ani se prognozează o accentuare a fenomenului. La începutul acestui an, numărul bătrânilor de peste 65 de ani era în jur de 3,8 milioane, în timp ce numărul copiilor, de numai 3,19 milioane. Îmbătrânirea aduce cu sine o rată ridicată a îmbolnăvirilor, prin urmare, necesități crescute de protecție socială și îngrijire medicală, ramuri de activitate în care România înregistrează dezechilibre serioase. 

Cât priveşte speranţa de viaţă, în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar rata mortalităţii evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar şi decesele provocate de consumul de alcool. Potrivit studiului Frames, realizat la iniţiativa Şcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila” şi a Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu” din Bucureşti, citat de Agerpres, România are nevoie urgentă de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale. În prezent, este nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenți medicali numai pentru a face faţă provocărilor generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni. Cea mai acută lipsă a asistenței medicale se resimte, în continuare, în mediul rural.

Conform INS, în 2020, în România lucrau 137.589 de asistenţi medicali cu pregătire medie și peste 16.784 de asistenţi medicali cu studii superioare. Iar în privința medicilor, statisticile sunt și mai descurajante, existând circa 3,2 medici practicanţi la 1.000 de locuitori.