Dependența de jocuri video este tulburare mintală

Organizația Mondială a Sănătății a inclus în mod oficial dependența de jocuri video pe lista afecțiunilor mintale, în aceeaşi categorie cu dependenţa de cocaină şi de jocuri de noroc, au anunţat experţii acestei instituţii internaţionale, citaţi de Agerpres. Persoana diagnosticată cu „gaming disorder” se joacă atât de mult, încât alte centre de interes şi activităţi sunt neglijate, inclusiv somnul şi odihna.

Tulburările psihice generate de dependenţa de jocuri video („gaming disorder”) au fost incluse în cea de-a 11-a ediţie actualizată a Clasificării Internaţionale a Bolilor şi Problemelor de Sănătate (ICD-11), care reprezintă prima actualizare globală a acestei nomenclaturi de la începutul anilor 1990 şi până în prezent.

„După ce am consultat experţi din lumea întreagă şi am examinat literatura de specialitate într-o manieră exhaustivă, am decis că această tulburare ar trebui să fie adăugată pe această listă”, a declarat directorul Departamentului de sănătate mintală şi de luptă contra toxicomaniei din cadrul OMS, Shekhar Saxena. OMS a publicat în ianuarie o definiţie a acestei tulburări, anunţând că urma să fie recunoscută în mod oficial drept o maladie.

Definiţia actuală pentru „gaming disorder” precizează că această afecţiune reprezintă „un comportament asociat jocurilor video pe internet sau offline”, care se caracterizează printr-o „pierdere a controlului asupra jocului, o prioritate ridicată acordată jocului în raport cu alte activităţi, până la punctul în care acesta prevalează în faţa altor centre de interes şi activităţi cotidiene, şi prin continuarea şi creşterea activităţii jocului, în ciuda apariţiei consecinţelor negative”.

Pentru stabilirea diagnosticului, acest tip de comportament extrem trebuie să aibă consecinţe asupra „activităţilor personale, familiale, sociale, educative, profesionale” şi „în principiu, să se manifeste cu claritate într-o perioadă de cel puţin 12 luni”, anunță specialiștii în domeniu.

„Persoana diagnosticată cu «gaming disorder» se joacă atât de mult, încât alte centre de interes şi activităţi sunt neglijate, inclusiv somnul şi odihna”, a explicat Shekhar Saxena.
În presă au fost descrise numeroase cazuri de jucători compulsivi care erau incapabili să se desprindă de computerele, smartphone-urile şi consolele lor de jocuri video, încât erau pe punctul de a renunţa la orice formă de viaţă socială şi de a-şi periclita sănătatea mintală şi fizică.

Aproximativ 2,5 miliarde de persoane din lumea întreagă obişnuiesc să se joace cu ajutorul unor jocuri video. Însă „gaming disorder” afectează doar o mică minoritate, a subliniat acelaşi reprezentant al OMS, reamintind că experţii instituţiei nu spun că orice obişnuinţă cu jocurile video este o patologie.

Jocurile de strategie, în top

Cel mai adesea, dependența patologică de jocuri video se instalează la persoanele care joacă frecvent jocuri de strategie, de rol sau în care persoana trebuie să împuște, să lichideze personaje așa-zis negative. Starea de dependență de jocurile video se instalează atunci când această activitate se prelungește excesiv, ajungând să interfereze cu relațiile sociale și cu activitățile care țin de atingerea obiectivelor fiecărei persoane. Jocurile video de strategie creează povești în care jucătorul, devenit erou, trebuie să ducă la îndeplinire anumite sarcini, pentru a debloca anumite niveluri și a descoperi mai mult. Plăcerea descoperirii pas cu pas a unor niveluri noi, cu lumi virtuale tot mai complexe, cu abilități tot mai avansate, alimentează dorința de a petrece tot mai mult timp în fața ecranului. Acest nou status e tentant: jucătorul se transformă preț de câteva ore într-un erou, înzestrat cu abilități pe care nu le are în viața reală sau cu responsa­bilități neobișnuite, mult mai interesante decât cele din viața reală. Jocul video devine un adevărat prilej de evadare, e un mijloc de refulare a frustrărilor și dorințelor neîndeplinite, care pot lua o formă avantajoasă în lumea virtuală.