Despre albirea profesională a dinţilor

În ceea ce priveşte albirea danturii realizată în cabinetul stomatologic, aceasta este recomandată ca fiind cea mai eficientă, rapidă şi sigură metodă de curăţare a petelor nedorite. În cazul acestei proceduri, produsul de albire se aplică direct pe dinţi, cu ajutorul unei surse de căldură, de lumină sau de laser. Lumina şi/sau căldura accelerează efectul de albire, iar rezultatele se pot observa în maximum 60 de minute de la efectuarea tratamentului.

Prin folosirea luminii polarizate este de-ajuns o singură şedinţă pentru rezultate foarte bune. Singura metodă care oferă o finalitate mulţumitoare, chiar după prima sesiune de tratament, este laserul. Cât timp durează efectele albirii? Din păcate, albirea nu este un proces permanent. Iar pentru persoanele care îşi "expun" dinţii fumatului excesiv sau atacului unor alimente sau băuturi ce cauzează pete (precum Coca-Cola, Pepsi, cafea), rezultatele încep să apară în aproximativ 6-9 luni după tratament. În cazul celor care se feresc de aceşti duşmani ai danturii, albirea poate fi păstrată timp de 12-18 luni. Gradul de albire variază, în mod evident, de la individ la individ, fiind condiţionat de factori ca: starea danturii, natura petei, tipul de sistem folosit la albire şi timpul în care acest sistem a acţionat.

Albirea nu este recomandată sau are mult mai puţine şanse de reuşită în următoarele situaţii:

- vârsta nepotrivită sau sarcina: albirea nu este recomandată copiilor sub 16 ani, deoarece pulpa dintelui creşte până la această vârstă. Albirea dinţilor până la acest prag de vârstă ar putea cauza iritarea pulpei sau sensibilizarea acesteia. De asemenea, albirea dinţilor nu este recomandată nici femeilor însărcinate sau care alăptează;

- dinţi sensibili şi alergii: persoanele cu dinţii sau gingia sensibile, cu gingii care se retrag sau cu probleme dentare, ar trebui să evite utilizarea soluţiilor de albire până nu primesc undă verde din partea stomatologului. Tot la fel, cei sensibili sau alergici la peroxid (agentul de albire) sunt sfătuiţi să nu folosească aceste procedee;

- boli ale gingiei, smalţ erodat, carii sau gingii expuse: toţi cei care suferă de aceste afecţiuni sunt, în general, descurajaţi în intenţia de a-şi înălbi dantura. Cariile se tratează după albire, pentru că eventualele plombe existente nu se albesc. Ele rămân la culoarea iniţială, pentru că substanţa respectivă acţionează doar asupra materialului organic. Cariile existente se protejează eventual cu un ciment şi se tratează ulterior, alegându-se o culoare corespunzătoare noii culori a dinţilor. În acelaşi fel, albirea nu se poate produce în cazul rădăcinilor expuse, deoarece acestea nu au un strat de smalţ care să fie curăţat;

- coroane, faţete şi obturaţii (plombe) deja existente: în acest caz, pericolul este reprezentat de porţiunile care se vor albi şi de cele care vor rămâne la fel. Deci, de apariţie inestetică. Acest lucru poate fi, însă, evitat. Orice procedură de albire trebuie făcută înainte de repararea dinţilor, pentru a nu apărea problema albirii neuniforme. De aceea, este bine să cereţi sfatului dentistului în legătură cu acest lucru, pentru a afla ce strategie este bine să aplicaţi;

- dinţi înnegriţi: în principiu, dinţii galbeni răspund cel mai bine la tratament, apoi cei cu o nuanţă maronie şi, în continuare, gradul de eficienţă a tratamentului scade, dinţii cu nuanţe de gri sau mov fiind câteodată chiar imposibil de curăţat. Nuanţa de gri-albăstrui cauzată de tetraciclină este ceva mai greu de îndepărtat, uneori fiind necesare chiar şi 6 luni de tratament efectuat acasă (ori câteva şedinţe la cabinetul stomatologului) pentru o albire acceptabilă. Dinţii care au pete mai închise la culoare ar putea răspunde mai bine la altfel de tratamente, pe care este bine să le discutaţi împreună cu medicul stomatolog, pentru a alege cea mai bună opţiune.

Metode de urmat acasă

Există şi metode naturiste de albire a dinţilor, fără riscuri pentru pacient. Bicarbonatul de sodiu este răspunzător de îndepărtarea vizibilă a petelor de pe dinţi, de aceea şi mulţi dintre producătorii de paste de dinţi l-au introdus în compoziţia acestora. Se recomandă ca seara, după periajul cu pasta de dinţi obişnuită, să clătiţi şi să periaţi apoi timp de trei minute cu bicarbonat de sodiu. Clătiţi apoi abundent. O altă metodă este clătirea cu zeamă de lămâie, astfel: se stoarce o lămâie, peste care se pune apă în cantitate egală. Consumul zilnic de mere verzi ajută, de asemenea, la albirea dinţilor pătaţi.