Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Despre alimentaţia sănătoasă a copiilor
Aşa cum promiteam în rubrica de săptămâna trecută, astăzi vă vom prezenta câteva explicaţii legate de beneficiile apei, legumelor şi fructelor în alimentaţia copiilor, precum şi câteva sfaturi despre unele greşeli frecvente pe care le fac mamele în alegerea alimentelor destinate micuţilor.
Apa trebuie consumată din abundenţă de copii. Metabolismul lor accelerat are nevoie de apă, aceasta neputând fi înlocuită cu suc de fructe sau lapte. Prin participarea ei în structura tuturor celulelor şi ţesuturilor şi ca mediu general de reacţie a fenomenelor fizico-chimice, apa constituie elementul de bază al vieţii, ocupând locul secund după oxigen. Mamele trebuie să ştie că fructele şi legumele nu trebuie să lipsească din meniul copiilor. Legumele au un rol foarte important în dezvoltarea copiilor, constituind baza meniului zilnic şi putând fi combinate cu făinoase, carne sau brânză. Ca legume se pot folosi morcovul, cartoful, dovleceii, conopida, broccoli, ardeiul gras, pătrunjelul, păstârnacul, ţelina, spanacul, sfecla. Fructele reprezintă desertul ideal care satisface nevoia de dulce a celor mici. Ele trebuie să fie proaspete, sub formă de piure sau compot. Transformarea fructelor în suc, chiar dacă este preparat în casă, micşorează calităţile nutritive ale fructelor, ducând, în final, la obezitate. Sucul de fructe este perceput de organism ca un lichid, nu ca un aliment hrănitor. În concluzie, fructele sunt un desert pe care copiii trebuie să-l consume zilnic, dar în cantitate limitată. Pentru nutriţia copiilor mici important este şi modul de preparare a alimentelor. Mâncarea trebuie gătită la cuptor, înăbuşită sau fiartă, în felul acesta putând fi mai uşor digerată şi mai sănătoasă. Prin prăjire, uleiul eliberează produşi toxici şi are un aport caloric mai mare. Sosul în care a fiert carnea sau legumele trebuie consumat, deoarece este bogat în minerale şi vitamine. Ciorba de legume sau de carne este ideală pentru copii, deoarece conţine glucide, proteine, vitamine, minerale şi apă, necesare unei alimentaţii sănătoase. Mezelurile pot fi înlocuite cu carne la grătar sau gătită la cuptor. Iaurtul, compoturile, orezul cu lapte sunt mai sănătoase dacă sunt preparate în casă. Condimentele naturale (mărar, pătrunjel, leuştean, usturoi, ceapă) trebuie consumate ca atare, fără a se mai folosi prafuri cu E-uri, sare şi zahăr. Mămăliga se poate folosi, fiind sănătoasă şi hrănitoare - ca o alternativă pentru pâine. Uleiul de măsline şi untul se pot adăuga în mâncarea copiilor după ce aceasta a fost luată de pe foc. Aceste două alimente trebuie consumate neprelucrate termic. Există o serie de alimente pe care este bine să nu le oferim copiilor. Dintre acestea se pot enumera: - laptele procesat sub formă de brânză topită, caşcaval, cu un conţinut mare de grăsimi şi, deci, bogate în calorii; - iaurtul cu fructe, cumpărat din comerţ, are un conţinut mare de zahăr şi este mai degrabă un desert decât un produs lactat; - mezelurile au un conţinut mare de grăsimi şi nu trebuie să înlocuiască carnea. Mezelurile conţin o cantitate mică de proteine, ingredientul de bază fiind slănina; - trebuie evitată carnea de pui, aceştia fiind crescuţi intensiv. Se va consuma doar carnea de pui crescut în condiţii naturale, carnea de vită, curcan şi carnea de porc slabă; - fulgii de cereale şi biscuiţii, care au un conţinut mare de zahăr. Important este să se limiteze aportul de zahăr din alimentaţia copiilor şi să nu se folosească mierea pe post de îndulcitor. Exemplu de meniu: Ora 7:00 - 250 ml de lapte cu o felie de pâine unsă cu unt, gem de fructe sau o felie de cozonac; Ora 13:00 - 250-300 ml supă de legume sau borş cu carne; Ora 16:00 - 200-250 g fructe crude sau compot sau 250 g de iaurt cu 2-3 biscuiţi sau o budincă cu fructe, o prăjitură; Ora 21:00 - 250 ml lapte cu pâine sau biscuiţi sau brânză cu smântână şi mămăliguţă.