Despre consecinţele caniculei asupra sănătăţii

Prognozele perioadei următoare, care includ şi lunile de vară, arată, în continuare, valuri de caniculă cu temperaturi ale aerului de peste 30-350C (la umbră) şi cu absenţa aproape totală a ploilor. Ca urmare a evoluţiei acestor factori climatici nefavorabili, este posibilă dereglarea întregului echilibru al organismului uman, declanşând la multe persoane stări de stres, astenie fizică şi nervoasă, migrene, moleşeală, insomnii, surmenaj fizic şi intelectual, deshidratare, oboseală generală şi chiar leşin.

Este ştiut că în cazul unor temperaturi suportabile, de 28-320C, sau la expuneri de scurtă durată la soarele de amiază, organismul este capabil să-şi menţină temperatura optimă şi funcţiile vitale normale, prin declanşarea unor mecanisme de termoreglare, îndeosebi prin intensificarea transpiraţiei.

Se întâmplă cazuri când o persoană, indiferent de vârstă, este expusă pe durată prelungită la razele fierbinţi ale soarelui, mai ales între orele 10:00-16:00. Atunci, starea de sănătate se va altera progresiv, instalându-se insolaţia, proces întâlnit la persoane fără protecţie solară şi fără îmbrăcăminte corespunzătoare.

Insolaţia este o afecţiune acută, cauzată de expunerea prelungită la soare, mai ales la orele puternic însorite ale amiezii. Apar, adesea, deshidratări rapide ale pielii şi arsuri locale pe epidermă, mai întâi pe umeri şi nas, urmate de febră, ameţeli, frisoane, dureri de cap, congestia feţei, palpitaţii, tahicardie, greaţă, vomă şi, în cazuri grave, pierderea cunoştinţei.

Instalarea insolaţiei are loc, mai frecvent, în cazul activităţilor fizice desfăşurate într-un mediu foarte cald, la munca câmpului, pe şantirele de construcţii sau în deplasările lungi, când se poate produce un edem cerebral prin acumularea de lichide la nivelul scoarţei cerebrale.

Insolaţia se manifestă diferit de la un individ la altul şi în funcţie de categoriile de vârstă. Reacţiile sunt proporţionale cu durata expunerii directe la razele arzătoare ale soarelui. La copii, bătrâni, persoane cu părul închis la culoare şi la persoane obeze sau bolnave cu afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat, hipertiroidism, hepatice, renale sau cu etilism cronic, efectele sunt mai puternice din cauza unei deshidratări rapide a corpului, în urma transpiraţiei excesive şi a vărsăturilor. Sunt mai vulnerabile şi persoanele cu boli dermatice care împiedică transpiraţia (psoriazis pe mare suprafaţă, eczeme, sclerodermie).

Prin efectele imediate şi de durată, insolaţia este cea mai severă formă de funcţionare defectuoasă a sistemului de termoreglare a organismului, care duce la o intensificare a transpiraţiei şi respiraţiei cutanate, cu pierdere excesivă de lichide, încălzire rapidă a corpului la 39-400C şi încetarea traspiraţiei.

Efectele dăunătoare ale soarelui fierbinte de la orele de amiază apar ca urmare a acţiunii ultravioletelor, îndeosebi cele de tip A şi B, care străbat straturile de piele (epidermă, dermă şi hipodermă). Razele ultraviolete-A ajung până la dermă şi alterează colagenul care asigură elasticitatea pielii, grăbind astfel procesul de îmbătrânire cutanată prematură. Razele ultraviolete-B atacă celulele epidermei şi provoacă efecte acute imediate (insolaţia) sau efecte de durată cum ar fi creşterea în volum a aluniţelor şi unele dermatoze fotoagravante (lupus erimatos, acnee estivală, infecţii ale pielii, dermatomiozite). Nu este exclusă evoluţia afecţiunilor spre cancerul de piele (melanom), a cărui frecvenţă a crescut alarmant în ultima vreme.

Tratamentele naturiste recomandate

Dintre plantele medicinale cu efecte protectoare împotriva razelor solare şi de tratare a afecţiunilor cutanate pot fi menţionate ceaiul verde, gălbenele, Aloe vera, fructe de păducel, frunze şi fructe de afin, frunze de urzică, păpădie şi scoarţă de salcie din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu 200-250 ml decoct. În tratamentele externe se recomandă:

- duşuri călduţe sau băi generale în care se adaugă bicarbonat de sodiu (o cană la cadă) sau amidon şi făină de orez (1/2 cană la cadă); baia va dura 15-20 minute apoi se şterge pielea prin tamponare cu un prosop moale. Pielea încă umedă va fi pudrată cu mălai şi se va unge cu ulei de măsline;

- comprese cu apă rece sau cu gel de Aloe, ceai din rădăcini de nalbă mare, seminţe de gutui, lapte degresat sau iaurt cu care se umezeşte un prosop moale, aplicat pe arsuri timp de 20 de minute. Dacă arsurile sunt pe pleoape se pun comprese reci cu muşeţel sau gălbenele ;

- cataplasmele se prepară cu cartofi raşi, frunze de varză zdrobite, cantităţi egale de mălai şi tărâţe de grâu aplicate pe cap, torace şi pe pielea arsă de soare. Pentru calmarea usturimilor, se aplică o cataplasmă cu petale de trandafir în oţet de mere;

- ungerea arsurilor cu propolis, ulei de lavandă, ulei de salvie, de măsline sau de cocos după care se fac spălături cu infuzie de muşeţel, coada şoricelului, sunătoare sau muguri de plop.

Regimul alimentar

Se recomandă consumul de alimente uşoare, care se digeră bine, precum şi o cură de fructe şi legume proaspete, cu un conţinut bogat în apă şi o cantitate echilibrată de săruri minerale (pepene verde, portocale, banane, cartofi, mazăre, salate). Varza, luată sub formă crudă (în aperitive şi salate), sucuri sau fiartă, este benefică datorită bogăţiei în sulf (100 mg%), arsenic, calciu, fosfor, iod şi cupru, cu efecte remineralizante şi revigorante.

La persoane cu arsuri solare grave se vor evita băuturile alcoolice, cafea şi alte produse care conţin cofeină, întrucât grăbesc deshidratarea. De asemenea, se exclude fumatul, deoarece nicotina contractă vasele sanguine şi reduce capacitatea de adaptare la căldură. Persoanele care au făcut insolaţie trebuie să bea 2-3 litri de apă minerală, sucuri naturale, supe de legume şi ceaiuri, pentru a înlocui fluidele şi mineralele pierdute prin transpiraţie. Se consideră că s-au consumat suficiente lichide dacă pacientul urinează la fiecare 2-4 ore şi dacă urina are culoarea normală. Deşi pacientul se simte bine după câteva ore, rehidratarea completă pe cale orală se realizează abia după 36 de ore.