Despre etica promovării medicamentului

Articolul "Cântând în farmacie", publicat în acest ziar, în urmă cu câteva săptămâni, a stârnit, cum era şi firesc, o serie de observaţii, unele adresate mie direct, altele pe diverse bloguri. Toate erau legate de etica reclamelor pentru medicamente sau pentru diferitele lanţuri de farmacii. Dintre numeroasele observaţii pro şi contra, voi cita câteva mai edificatoare.

Scrie un cititor: "tocmai am vizionat o reclamă pe TV, în care se afirmă, după numele unor medicamente: mănânci cu spor/digeri uşor. M-am ridicat într-un suflet din faţa televizorului să mă îndrept spre frigider, să mănânc cu spor. Gândindu-mă mai bine, am renunţat, deoarece mi-am dat seama că acest gen de reclamă mă îndeamnă să bag în mine ca la balamuc, că o să-mi fie bine. Ştiu că reclamele obişnuite au un coeficient de exagerare, dar în privinţa medicamentelor ar trebui să existe mai multă responsabilitate".

Unii cititori şi telespectatori consideră că medicamentele sunt un produs ca oricare altul şi este normal să se aplice aceleaşi reguli pentru promovarea lor. Personal, nu cred că medicamentele sunt un produs ca oricare altul, ele nefiind încadrate în categoria de produse "de consum". Este de dorit ca un om să prevină apariţia bolilor şi, în consecinţă, să consume cât mai puţine medicamente în decursul vieţii. Ar fi bine de ştiut că până şi vitaminele, consumate în exces, pot fi dăunătoare. Deci, se impune o anumită moderaţie şi în consumul de vitamine şi minerale, atât de trâmbiţate în cadrul promovării agresive a unor suplimente alimentare.

O altă cititoare îşi pune întrebarea: "Ce ne facem cu medicamentele care tratează aceeaşi afecţiune? Nu apare aici o anume concurenţă între firmele producătoare? Şi dacă da, cum credeţi că ar trebui să-şi promoveze produsele aceste firme dacă nu prin reclamă?". La această întrebare apare un răspuns de la un cititor mai avizat, care susţine că, de regulă, consumatorului de medicamente îi este indiferentă firma care a produs medicamentul, el urmărind doar un efect benefic. Sigur, diferenţa apare când se ajunge la discuţia despre preţ. Aici intervine farmacistul, care ar trebui să ofere informaţiile necesare pentru o achiziţie optimă. Dar, trebuie să recunoaştem, aceste reclame şi, mai ales, agenţii de vânzări influenţează farmaciştii, încât aceştia, în lipsa unor documentări amănunţite, tind să recomande produsele cu promovarea cea mai insistentă.

Chiar şi pentru oamenii cu un anumit grad de instrucţie este dificil să nu ia în seamă o serie de informaţii insidioase, care folosesc statistici de limită, prin care se afirmă că, de exemplu, "99% dintre medicii stomatologi se spală cu pasta de dinţi X sau utilizează periuţa Y" sau afirmaţia "produsul nostru îţi ia durerea cu mâna".

Nu aş vrea să se creadă că aceste lucruri se petrec numai la noi. Dintr-un articol intitulat "Zece dezvăluiri şocante despre industria farmaceutică americană", publicat în 11 martie 2011, aflăm că industria farmaceutică din SUA cheltuie aproape dublu pe promovare, în comparaţie cu sumele alocate cercetării şi dezvoltării. Astfel, din cei 234 miliarde de dolari, care au reprezentat profitul anual realizat de companiile farmaceutice în 2004, acestea au cheltuit 24,4% pentru publicitate şi doar 13,4% pentru cercetare.

Menţionăm că, în conformitate cu legislaţia în vigoare din ţara noastră, reclamele sunt permise numai pentru produsele farmaceutice care se eliberează fără prescripţie medicală.

Deci, atenţie mare la automedicaţie!