Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Despre fitoterapia insomniilor

Despre fitoterapia insomniilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 02 Decembrie 2012

Încă din vechi timpuri, insomniile cronice sau rebele şi stările de iritabilitate se tratau cu plante care nu produceau dependenţă. Efectul de provocare a somnului cu ceaiuri şi tincturi este datorat unor substanţe active din plante, cu acţiuni tonice şi reconfortante pentru sistemul nervos.

Sunt recomandate infuzii sau decocturi calde, cu specii separate sau în amestecuri, îndulcite cu miere de albine sau cu zahăr, consumate cu 30 de minute înainte de culcare, preferabil după o baie caldă, simplă sau cu plante sedative.

Întrucât insomnia are origini diverse, tratamentele cu o singură plantă nu se potrivesc la toate persoanele şi de aceea este necesară o testare individuală.

Iată câteva recomandări:

- infuzie din flori de tei (1-2 linguriţe la 250 ml apă clocotită); se infuzează acoperit timp de 5 minute, se strecoară şi se beau, zilnic, 2-3 căni, îndulcite cu miere de albine, dintre care una înainte de culcare, cu acţiuni imediat sedative;

- infuzie din conuri de hamei (o lingură la 250 ml apă clocotită); se infuzează 10 minute şi se beau două căni pe zi;

- infuzie din flori de lavandă (o linguriţă la 250 ml apă fiartă); se infuzează acoperit 5 minute şi se beau câte 2 căni pe zi, având acţiuni calmante în insomnie, cefalee şi afecţiuni cardiace pe substrat nervos;

- infuzie din herba de talpa gâştei (3 linguri la 250 ml apă clocotită); se infuzează 10 minute, se strecoară şi se iau câte 3-5 linguri pe zi, dintre care 1-2 linguri înainte de culcare;

- infuzie din rădăcini de valeriană (o linguriţă la 250 ml apă); după infuzare 10-15 minute se bea o cană înainte de culcare, având efecte sedative asupra sistemului nervos central;

- infuzie din frunze, flori şi fructe de păducel (o linguriţă la 250 ml apă fiartă); se infuzează 10-15 minute, se strecoară şi se bea seara, înainte de culcare;

- infuzie din herba de sulfină, se bea o cană înainte de culcare.

Efecte sedative au şi ceaiurile consumate din specii separate cu frunze de salvie şi roiniţă, flori de porumbar, herba de măghiran, rizomi de obligeană şi scoarţă de salcie.

Pe toate meridianele globului au fost elaborate sute de reţete complexe, cu amestecuri de plante, în care sunt incluse, în diferite proporţii, speciile medicinale recomandate ca sedative ale sistemului nervos, ca reglatoare ale ritmului cardiac şi hipnotice în inducerea stării de somn.

Infuziile cu amestecuri includ, în principal, flori de tei şi lavandă, herba de talpa gâştei şi sovârv, conuri de hamei, capsule de mac, fructe de păducel şi rădăcini de valeriană.

Alte reţete complexe cuprind: flori de muşeţel, gălbenele şi portocal, frunze de mentă, busuioc, roiniţă şi pelin, herba de cimbrişor, mătăciune, măghiran, sulfină, sunătoare, ciuboţica-cucului, coada-calului, fructe de măceş, anason şi chimion, coji de portocale, bulbi de ceapă.

Reţeta autorului: tei şi lavandă (flori), roiniţă (frunze), talpa gâştei, sulfină şi busuioc (herba), hamei (conuri), păducel (frunze şi fructe).

În tratamente externe se recomandă băi generale şi locale, cu caracter sedativ şi relaxant:

- băi generale calde (37-38 grade C) cu infuzie din 100 g flori de lavandă la 3 litri apă sau 3-4 g ulei de lavandă amestecat cu alcool, în cantităţi egale, care se adaugă în cadă, unde se stă 20 minute, zilnic, într-o cură de 21 de băi;

- băi generale calde (35 grade C) cu infuzie din 150 g flori de tei la 2-3 litri apă care se adaugă în cadă, mai ales la copiii agitaţi care se răsucesc în pat şi nu pot adormi;

- băi generale calde cu uleiuri eterice de pin, brad, roiniţă, busuioc, cimbrişor, măghiran, rozmarin, coji de portocale şi lămâi (câte 5 picături la cadă, de 2 ori pe săptămână câte 12-15 minute);

- băi generale cu sare de salină sau sare de mare (500 g la cadă), în care s-au macerat ace de brad, pin sau molid (20%);

- băi de mâini şi de picioare cu flori de tei, păducel şi măceş, frunze de mentă şi capsule de mac;

- cataplasme pe glezne şi genunchi cu hrean ras, ţinute până când apare senzaţia de căldură locală;

- comprese pe frunte cu infuzie de busuioc, având efect reconfortant în stările de insomnie, astenie, depresii şi anxietate;

- masaje în lungul coloanei vertebrale cu macerat din petale de mac roşu, flori de măceş şi măghiran şi frunze de trandafir;

- pernă sau săculeţ de tifon umplute cu flori de lavandă, conuri proaspete de hamei (schimbate la 2 săptămâni), care se ţin pe piept sau la cap.