Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Despre importanţa alăptării la sân

Despre importanţa alăptării la sân

Un articol de: Ecaterina Dalas - 26 Septembrie 2008

▲ Toate studiile în domeniu arată că alăptarea la sân aduce copilului toată hrana de care are nevoie în primele luni de viaţă, îi întăreşte sistemul imunitar şi îi scade riscurile de a dobândi diferite infecţii ▲ În timp, laptele matern îşi adaptează compoziţia nutriţională în funcţie de necesităţile sugarului ▲

Alăptarea semnifică hrănirea bebeluşului la sân cu lapte matern. Laptele matern reprezintă alimentul perfect pentru nou-născut şi sugar şi este recomandat de către medici până la vârsta de un an (chiar şi doi în ţările sărace, în care alimentaţia artificială este mai greu accesibilă).

Copiii alimentaţi la sân sunt mai sănătoşi şi mai rezistenţi la infecţii, datorită conţinutului bogat al laptelui matern în anticorpi, factori antibacterieni (lactoferină, imunoglobulina A). De asemenea, sunt mai puţin expuşi bolii diareice acute, enterocolitei ulcero-hemoragice, reacţiilor alergice (cum sunt cele care se manifestă la proteinele laptelui de vacă), virozelor respiratorii şi complicaţiilor acestora (otite medii, bronşiolite, pneumonii), cât şi infecţiilor urinare.

Pe termen lung s-a constat o mai bună dezvoltare neuro-psihomotorie, cât şi un nivel mai ridicat al inteligenţei, explicaţia constând în conţinu-tul ridicat în aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali ce intră în structura ţesutului nervos.

Desigur, există şi situaţii în care alăptarea este contraindicată: atunci când mama este infectată cu HIV, tuberculoză, virus hepatitic B sau C, când este consumatoare de droguri, de alcool, când este fumătoare, sau dacă se află sub tratament cu medicamente ce se elimină prin lapte şi sunt toxice pentru copil.

Şi pentru mamă există beneficii importante dacă alege să alăpteze bebeluşul la sân. Astfel, se crează o strânsă legătură afectivă cu nou-născutul, se instalează mai rapid instinctul matern, datorită eliberării de hormoni prin reflexul de supt (oxitocină, endorfine). Oxitocina determină şi contracţia uterului după naştere, prevenind apariţia hemoragiilor.

Alăptarea are rol preventiv pentru cancerul de ovar, endometru şi ameliorează endometrioza, ajută mama să-şi îndepărteze excesul de greutate având şi efect de întărire şi remineralizare a oaselor cu prevenirea osteoporozei.

Toate aceste beneficii au condus la recomandarea OMS ca bebeluşul să poată fi hrănit la sân pînă la 2 ani, iar până la 6 luni să fie alimentat exclusiv prin alăptare, desigur, cu excepţiile enumerate mai sus.