Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Despre importanţa apei în buna funcţionare a organismului
O atenţie specială trebuie acordată tipului de lichide pe care le consumăm. Apa nu furnizează electroliţi (sodiu, potasiu, calciu), de aceea una dintre soluţiile recomandate în cazul unui efort fizic susţinut este consumarea sucurilor din fructe, precum şi a fructelor proaspete, acestea asigurând atât necesarul de apă, cât şi cel de minerale.
Condiţiile de climă (temperaturile înalte), precum şi activitatea fizică intensă într-un mediu foarte cald supun organismul la un efort uriaş pentru adaptare, un efort prin care organismul caută să-şi asigure buna funcţionare a tuturor organelor. Dacă nu are suficiente resurse de apă, corpul începe să se resimtă, cei mai afectaţi fiind bătrânii şi copiii. Printre cele mai predispuse persoane la afecţiuni provocate de dezechilibrele aportului hidric în organism sunt copiii, bătrânii şi bolnavii cronici (persoanele cu boli cardiovasculare, cerebro-vasculare, diabet, boli vasculare periferice, bronhopneumopatia cronică obstructivă, obezitate, persoanele imobilizate la pat), categorii de risc cunoscute de toată lumea. Alături de aceste categorii, foarte vulnerabile mai sunt persoanele nevoite să lucreze în mediul înconjurător, sub soarele dogoritor: agricultorii, agenţii de circulaţie, petroliştii sau cei care lucrează deja la temperaturi ridicate: fochiştii, brutarii. Multe persoane, deşi nu fac parte din categoriile de risc menţionate, uită să bea lichide, nu consumă suficiente lichide deoarece sunt foarte ocupate sau nu au acces la apa potabilă (atunci când călătoresc, când fac drumeţii). Atunci când organismul se deshidratează (când se pierde prea multă apă din organism), productivitatea în muncă scade. O persoană care nu consumă suficiente lichide şi minerale resimte, la început, o senzaţie de gură uscată, lipicioasă, sete. Ulterior apar o senzaţie de slăbiciune musculară, dureri de cap, ameţeli şi o senzaţie foarte mare de somnolenţă sau oboseală, comparativ cu o persoană care se hidratează adecvat. Crampe musculare apar la nivelul gambei sau coapselor sau muşchilor abdominali, la oprirea activităţii, în special la cei care desfăşoară activitate fizică intensă în mediu foarte cald. Crampele musculare sunt cauzate de fluctuaţiile lichidului din interiorul şi exteriorul celulei, a concentraţiilor de electroliţi (sodiu, potasiu, magneziu şi calciu). Atunci când organismul se deshidratează, copiii tind să fie mai puţin activi decât de obicei. Când organismul începe să piardă mai mult de 2% din apă, apar tulburări ale realizării activităţii fizice, tulburări de atenţie, de concentrare, tulburări de memorie, deci creşte riscul de accidente. Din păcate, setea nu este întotdeauna o măsură de încredere a necesarului de apă din organism, mai ales în cazul copiilor şi a persoanelor în vârstă la care organismul percepe mai greu senzaţia de căldură. Mai mult, la persoanele vârstnice scade senzaţia de sete, iar transpiraţia apare când temperatura este foarte ridicată. O reducere în perceperea senzaţiei de căldură apare şi la persoanele cu diverse afecţiuni cronice. Culoarea urinei este cea care ne dă informaţii despre starea de hidratare a organismului: dacă urina este deschisă la culoare şi clară, înseamnă un nivel bun de hidratare, dacă urina este de culoare galben-închis este un semnal de deshidratare. Pentru a evita apariţia tulburărilor balanţei de apă a organismului este important să consumăm lichide şi minerale în cantitate suficientă. Astfel, se va asigura un nivel de hidratare normal al celulelor organismului, deci o bună funcţionare a organelor.