Conform Studiilor Epidemiologice asupra Prevalenței Hipertensiunii Arteriale și a Riscului cardiovascular în România (SEPHAR), peste 60% din decesele din țara noastră au drept cauză principală hipertensiunea
29 Apr, 2024
Despre legătura dintre alimente şi stările psihice
Ceea ce mâncăm, spun psihologii, ne determină stările de fericire, tristeţe, alertă sau deprimare. În momentul în care consumăm anumite alimente, creierul nostru eliberează substanţe chimice numite neurotransmiţători care ne controlează stările, gândurile, apetitul şi comportamentul. Un consum ridicat de carbohidraţi (paste, pâine, fructe) eliberează serotonina, care are rolul de a crea o senzaţie de fericire. Alimentele bogate în proteine (carnea de pui, peşte, alune, produsele din soia) eliberează dopamina şi noradrenalina, care au rolul de a creşte nivelul energiei din organism.
Ciocolata este asociată cu stările de depresie şi tristeţe, un lucru obişnuit mai ales în stările de epuizare. Pentru a o evita este recomandată mişcarea, deoarece creşte nivelul serotoninei, la fel consumul de lapte de soia sau de iaurt degresat.
Produsele lactate (inclusiv îngheţata) sunt asociate cu stările de frustrare, resentiment şi deprimare. În astfel de cazuri este indicată o dietă bogată în substanţe nutritive, deoarece depresia intervine, uneori, şi din cauza deficienţei de vitamine şi minerale. Mişcarea este, de asemenea, un bun remediu.
Chipsurile sunt asociate cu stările de stres, furie şi frustrare. Nutriţioniştii recomandă identificarea motivului care ne-a indus starea respectivă. Chipsurile pot fi înlocuite cu legume crocante.
Pâinea, pastele şi orezul sunt asociate cu stările de stres, teamă sau tensiune. Pot fi înlocuite cu popcorn sau prăjitură cu orez.
Dulciurile sunt asociate cu stările de plictiseală, furie, stres, frustrare sau cu acele momente în care avem nevoie de mai multă energie. Le putem înlocui cu fructe sau le putem reduce cantitatea.
Alimentele bogate în grăsime sunt asociate cu frica de schimbare/nou sau cu senzaţia de gol sufletesc. Psihologii recomandă un mai bun management al stărilor emoţionale şi găsirea unui alt refugiu, pentru a nu recurge la alimentaţia inadecvată. (Otilia Bălinişteanu)
