Despre pericolele zahărului alb

Indiferent de forma de prezentare (tos, cubic, candel, siropuri), zahărul în exces este considerat cel mai dăunător aliment folosit în dieta zilelor noastre, cu efecte nocive pentru sănătatea consumatorilor. În România se consumă circa 30 kg zahăr anual, sub formă de zahăr alb şi zahăr ascuns în deserturi (plăcinte, prăjituri, dulceaţă, jeleuri, bomboane, îngheţată) şi băuturi răcoritoare, faţă de media europeană de 16 kg anual pe cap de locuitor.

Consumul de zahăr alb, precum şi de alimente procesate cu adaos de zahăr a crescut în mod vertiginos. Zahărul a devenit un drog dulce care se consumă în cantităţi tot mai mari. Dacă în anul 1830 se consumau, în SUA, 5 kg zahăr/an/locuitor, astăzi se consumă peste 60 kg zahăr alb, la care se adaugă zahărul ascuns în deserturi rafinate, pâine, conserve, supe instant, gustări, unt de arahide, fructe confiate şi băuturi răcoritoare (cu 5-8% zahăr). Faţă de această creştere spectaculoasă a consumului, au apărut şi efectele nedorite: 70% din americani sunt declaraţi supraponderali, iar 45% sunt obezi.

Datele statistice din România arată că, faţă de media europeană de 16 kg anual pe cap de locuitor, la noi se consumă circa 30 kg zahăr anual, sub formă de zahăr alb şi zahăr ascuns în deserturi (plăcinte, prăjituri, dulceaţă, jeleuri, bomboane, îngheţată) şi băuturi răcoritoare.

La toate vârstele, zaharurile, în doze moderate (15-20% din totalul caloriilor consumate zilnic), sunt sursele cele mai importante de energie care pun în funcţiune întregul motor biologic. Fiind uşor asimilabile, contribuie, zilnic, la susţinerea activităţilor fizice şi intelectuale, la buna funcţionare a creierului (140 g glucoză), a contracţiilor miocardice, a ţesuturilor musculare şi a întregului sistem nervos.

Din aceste considerente, nu se poate renunţa la aportul zilnic al zaharurilor (glucidelor), consumate în doze raţionale, fără excese, dar şi fără carenţe.

Efecte negative ale zahărului

În primul rând, zahărul acidifică organismul şi provoacă dezechilibre la nivelul tractului gastrointestinal, cu erodarea pereţilor stomacului şi intestinelor, prin ulcere gastrice şi duodenale, diverticuloză şi polipoza colonului, stări de indigestii, malabsorbţie, colite ulceroase şi constipaţii cronice. O parte din zahăr este convertit chiar în intestinul subţire, trecând în alcool, care difuzează în vasele sanguine şi ajunge la ficat, unde, alături de fructoza metabolizată în grăsime, produce intoxicarea şi steatoza hepatică (ficat gras).

Zahărul favorizează dezvoltarea fungilor, în defavoarea florei intestinale saprofite, provocând inflamaţii cronice ale mucoasei bucale şi intestinale.

Excesul de zahăr se transformă în picături de grăsime care se stochează sub formă de celule adipoase, depuse la nivelul ţesutului abdominal şi toracic.

Prin creşterea nivelului de colesterol (total şi LDL) şi de trigliceride din sânge, apare riscul unor boli cardiovasculare (ateroscleroză, hipertensiune arterială, palpitaţii, cardiopatie ischemică, infarct miocardic, arterită, tromboze coronariene).

Prin slăbirea sistemului imu­nitar, zahărul diminuează capacitatea fagocitară a leucocitelor de a distruge microorganismele patogene şi permite dezvoltarea bacteriilor şi a unor tipuri de cancer (colorectal, uterin, mamar, prostatic şi de vezică urinară).

Pe reţeaua sistemului nervos (central şi periferic), zahărul în exces măreşte nivelul neurotrans­mi­ţătorilor (dopamină, serotonină) din creier şi poate declanşa crize de epilepsie, stări de nervozitate, stres, iritabilitate, dureri de cap, ameţeli, migrene, depresii psihice, anxietate, oboseală cronică, somnolenţă la copii, insomnie. La persoanele obeze, zahărul măreşte pofta de mâncare şi de dulce. Este dovedit că un consum de zahăr în exces afectează sănătatea danturii la copii, întârzie formarea dinţilor, atacă smalţul dinţilor şi măreşte riscul cariilor dentare, cu dureri acute.

De asemenea, slăbeşte sistemul imunitar în lupta cu bacteriile şi virusurile din exterior, provocând alergii alimentare, boli gingivale, eczeme şi îmbolnăviri frecvente.
Dar şi scăderea accentuată a glucozei din sânge (hipoglicemia) este periculoasă. În aceste condiţii, creierul comandă sistemului nervos simpatic să elibereze mai multă adrenalină şi alţi hormoni care vor provoca tremurături, transpiraţii, palpitaţii, tahicardie, nelinişte, ameţeli, slăbiciune, tulburări de vedere şi de vorbire.

De aceea, se recomandă o bună armonizare a consumului de zahăr care să reprezinte numai 10% din aportul caloric zilnic, indiferent de vârstă, cu o limitare la 4 linguriţe pentru femei şi 6 linguriţe pentru bărbaţi.

Dacă necesarul glucidic este mai mare, restul trebuie asigurat cu fructe dulci (cireşe, piersici, caise, căpşuni, mere, pere, portocale, pepene, struguri etc.), fructe oleaginoase şi cereale integrale.

Consecințe ale excesului de dulciuri rafinate

Dulciurile de cofetărie sunt preferate ca desert la mesele multor popoare, sub formă de plăcinte, prăjituri, fursecuri, torturi, biscuiţi, chipsuri, îngheţate, bomboane. Pe lângă zahăr, conţin cantităţi mari de grăsimi (unt, margarină), lapte, cacao, aditivi, făină, care măresc aportul caloric până la 400-500 kcal/100 g.

Consumate în cantităţi mari, dulciurile măresc riscul instalării diabetului zaharat cu hiperglicemie, cresc aciditatea gastrică şi pot cauza leziuni digestive care provoacă inflamarea duodenului, scade capacitatea de luptă antimicrobiană a leucocitelor, asigurând mediul prielnic pentru dezvoltarea infecţiilor cu Escherichia coli. Pentru neutralizarea acidităţii produse de dulciuri, organismul consumă calciu din oase şi dinţi, favorizând osteoporoza, fracturile şi căderea dinţilor.