Despre „stimulentele intelectuale“

Sfârşitul primăverii şi începutul de vară aduc, pe lângă mult doritele explozii florale, şi emoţiile examenelor de sfârşit de an în şcoli şi facultăţi. După relaxarea de peste an, stresul sesiunii determină tinerii să încerce acumularea de cât mai multe cunoştinţe într-un timp limitat. Din această cauză mulţi dintre ei caută să-şi administreze „stimulente intelectuale“.

Acestea sunt produse naturale sau sintetice, ce au rolul de a creşte puterea de concentrare, de învăţare, memorizare şi de combatere a somnolenţei. Din păcate, există o tendinţă semnificativă de abuz, drept mărturie fiind cazurile, nu puţine, de internări în spital în această perioadă a anului.

În SUA (ţară unde statisticile nu lipsesc, spre deosebire de ţara noastră), s-a constatat că între anii 2009-2013, 64,2% dintre studenţi şi-au administrat diferite tipuri de psihostimulente.

În cele cinci decenii de activitate didactică universitară, am constatat că, la noi, cel mai utilizat „drog“ în sesiune este cafeaua. O ceaşcă de cafea are  100-150 mg de cafeină, care posedă capacitatea de a activa circuitele neuronale în timpul desfăşurării unor activităţi simple. Cafeina este băutura ideală în situaţia în care trebuie să rezolvi calcule mentale simple, dar nu este de nici un folos în cazul unui efort intelectual intens, cum ar fi rezolvarea unor probleme de matematică sau găsirea unor soluţii la situaţii complexe. În plus, deşi activează neuronii, nu măreşte puterea de concentrare, ci stimulează mai ales dorinţa de conversaţie. De reţinut că mărirea dozei de cafeină nu determină o creştere proporţională a capacităţii de efort intelectual, ci poate determina nervozitate, insomnie, anxietate şi accelerarea periculoasă a bătăilor inimii.

Alte substanţe folosite sunt vitaminele şi acizii omega 3, care contribuie la funcţionarea psihologică şi neurologică normală a creierului. Nu există însă studii care să demonstreze efecte stimulatoare certe în privinţa performanţelor intelectuale, situaţie identică şi cu cea a folosirii preparatelor de ginkgo biloba. Singura excepţie menţionată în literatura ştiinţifică este dată de preparatele extrase din fructul de guarana, care, în doză de 75 mg, te menţin treaz şi atent.

În privinţa băuturilor energizante menţionăm că o doză de Coca Cola conţine aproximativ 75 mg de cofeină, dar această cantitate este mult crescută în cazul altor băuturi de acest tip, care conţin în plus şi taurină, un acid aminat fără efecte asupra sănătăţii mentale sau asupra funcţiilor cognitive. Evident, asocierea cafelei cu băuturi energizante nu face decât să sporească probabilitatea apariţiei unor efecte secundare periculoase, uneori (cum a fost cazul la unii sportivi) letale.

Dintre substanţele sintetice cu acţiune asupra funcţiilor creierului menţionăm metilfenidatul, care este indicat la copii pentru tulburări de atenţie şi hiperactivitate, iar la adulţi, pentru narcolepsie, o boală manifestată printr-o somnolenţă exagerată. Substanţa determină ameliorarea memoriei, fără a influenţa însă atenţia sau capacitatea de planificare. Deoarece determină dependenţă psihică şi tulburări de comportament, nu se eliberează decât cu reţetă specială. Acelaşi regim se aplică şi derivaţilor amfetaminici, care au capacitatea de a îndepărta nevoia de somn şi de a creşte puterea de concentrare. Utilizarea lor este foarte limitată, deoarece pot determina, în utilizare cronică, comportament agresiv, halucinaţii, depresie şi psihoză.

Modafinilul este un alt medicament care accentuează starea de trezire, fapt pentru care este prescris pentru tratamentul narcolepsiei. Are un efect moderat de creştere a atenţiei şi a memoriei de scurtă durată. Utilizarea cronică duce la apariţia unor efecte secundare serioase şi creşte tendinţa de sinucidere.

În concluzie, examenele ar trebui pregătite pe tot parcursul anului, deoarece nu există un „leac magic“ care să fie utilizat pentru creşterea performanţelor intelectuale.