Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Despre sursele de informaţii de natură medicală
Confruntarea cu starea de boală este generatoarea unui stres psihic foarte important, resursele adaptative ale organismului fiind solicitate la maximum. Primele informaţii despre boala respectivă le aflăm de la medicul care a pus diagnosticul. Medicul este cel care explică în ce constă afecţiunea, cât timp va dura boala respectivă şi care sunt implicaţiile bolii, care este importanţa unui tratament adecvat, precum şi când trebuie să se revină pentru o nouă evaluare (dacă este cazul).
Medicul este cel care are un rol esenţial în conştientizarea importanţei unui tratament adecvat (tratament igieno-dietetic, medicamentos, chirurgical sau alte modalităţi de tratament). De multe ori, medicul dispune, însă, de un timp limitat pentru discuţia cu pacienţii, iar atunci când o face, se centrează mai ales pe aspectele legate de importanţa respectării indicaţiilor de tratament. Pe de altă parte, există şi o aparent paradoxală reţinere a unor bolnavi de a solicita informaţii direct doctorului curant sau de a discuta cu acesta propriile îndoieli şi nelinişti legate de tratament şi evoluţia bolii. Pentru a suplini unele dificultăţi de comunicare dintre medic şi pacient, în funcţie de boala cu care este diagnosticată o persoană, poate creşte dorinţa acesteia de informare în legătură cu afecţiunea respectivă şi modalităţile de tratament. Astfel, în cazul afecţiunilor cronice sau severe, un procent relativ mare dintre pacienţi apelează şi la alte surse de informare decât medicul: materiale informative de specialitate de tipul broşurilor sau pliantelor, prieteni sau cunoştinţe din anturaj, alţi pacienţi, internet, articole de presă sau emisiuni tematice în mass-media. Articolele pe teme medicale din publicaţiile cotidiene sau săptămânale, emisiunile pe teme medicale de la radio sau televiziune sunt mijloace prin intermediul cărora medicii din diferite specialităţi explică, într-un limbaj accesibil, uşor de înţeles, diferite aspecte legate de bolile de care suferă diferite persoane sau diferite aspecte legate de abordările terapeutice. Internetul reprezintă o sursă rapidă, facilă, de informare cu privire la o anumită boală, o sursă la care se poate apela oricând. De aceea, trebuie să fim foarte atenţi la sursa de pe internet care oferă informaţiile respective: este o sursă demnă de încredere sau nu? Pentru că marele dezavantaj al internetului este oferirea şi de informaţii medicale inexacte, strecurate printre informaţiile de calitate. Informaţiile medicale accesibile prin intermediul internetului pot fi utile nu numai pacienţilor, ci şi medicilor. Pentru medici şi farmacişti, avantajul internetului îl reprezintă accesul foarte rapid la informaţii de ultimă oră privind noi modalităţi de diagnostic sau de tratament, noi medicamente introduse pentru utilizarea în clinică. Prin intermediul internetului, medicii din diferite specialităţi au acces rapid la cele mai noi date din ghidurile de diagnostic şi tratament pentru diferite afecţiuni (ghiduri elaborate de comisii de specialişti în domeniul respectiv) sau la rezultatele studiilor clinice (rezultate publicate în reviste de specialitate). Pentru a ne păstra cât mai mult timp starea de sănătate sau pentru a împiedica apariţia precoce a unor complicaţii (în cazul în care suferim de o boală care va evolua toată viaţa), este important să ne informăm: să cunoaştem cât mai multe despre boala sau bolile de care suferim, să încercăm să înţelegem în ce condiţii se agravează sau se ameliorează boala, să ne informăm despre efectele tratamentelor igieno-dietetic, medicamentos sau chirurgical şi să respectăm indicaţiile medicale primite.