Despre terapia naturistă a aritmiilor

Plantele medicinale cu rol în tratamentele aritmiilor intervin în reducerea frecvenţei pulsului şi cu acţiuni antispastice şi sedative asupra tulburărilor neurovegetative care dereglează ritmul cardiac. Se administrează sub formă de infuzii, decocturi sau tincturi în momentul crizelor, de preferat seara la culcare.

Ca motor absolut indispensabil pentru viaţă, inima este un organ muscular cu funcţionare complexă, asemănătoare unei pompe, asigurând producerea energiei de desfăşurare a 60 pulsaţii pe minut sau aproximativ 32 milioane pe an. Există situaţii de creştere a frecvenţei ritmului cardiac (tahicardia) sau de reducere a numărului de bătăi sub valorile normale (bradicardia). În unele cazuri se constată o succesiune neregulată a bătăilor inimii, însoţite de extrasistole, sub forma unor contracţii suplimentare, care tulbură succesiunea regulată a contracţiilor (o bătaie în plus urmată de o pauză). În crizele de extrasistole, bolnavul resimte mai ales pauza şi se sperie. Aceste crize pot să survină zilnic, mai ales după o masă excesiv de încărcată, când stomacul prea plin presează asupra inimii. Concomitent apar fibrilaţiile atriale manifestate prin tremurături dezordonate ale fibrelor muşchiului cardiac. În funcţie de intensitatea bătăilor suplimentare ale inimii faţă de ritmul normal, bolnavul le percepe sub formă de palpitaţii, uneori cu dureri în piept, înţepături, însoţite de ameţeli, oboseală şi, mai rar, blocaje respiratorii. 

Există foarte mulţi factori care conduc la declanşarea aritmiilor cardiace: mese copioase, balonări abdominale, excese în consumul de cafea, alcool şi tutun, surmenaj fizic şi intelectual, anemie, stări de stres, enervare bruscă, hiperemotivitate, menopauză, hipoglicemie, tulburări endocrine (hipertiroidie), ridicare bruscă în picioare şi consum necontrolat de medicamente antidepresive sau pilule de slăbit. Aritmiile sunt provocate, frecvent, de unele boli cardiace (cardiopatie ischemică, leziuni valvulare, infarct miocardic, insuficienţă respiratorie, stenoză mitrală, cardită reumatică, tahicardie, bradicardie, hipotensiune arterială) care constituie un risc crescut pentru menţinerea sănătăţii, mai ales la persoanele în vârstă de peste 40 de ani.

Tratamentele fitoterapeutice

Sunt procedee care acţionează în mai multe direcţii, influenţând atât ritmul cardiac, cât şi vasodilataţia arterelor şi a venelor, cu rol în reglarea circulaţiei periferice. Principalele specii de plante medicinale, cu rol în tratamentele aritmiilor, intervin în reducerea frecvenţei pulsului şi cu acţiuni antispastice şi sedative asupra tulburărilor neurovegetative care dereglează ritmul cardiac, palpitaţiile şi nevrozele cardiace. Se administrează sub formă de infuzii, decocturi sau tincturi în momentul crizelor, de preferat seara la culcare. Tratamentele dau bune rezultate în tulburările de ritm cardiac, în eliminarea extrasistolelor şi a palpitaţiilor şi în înlăturarea acceselor de tahicardie paroxistică, fiind folosite în cure ce durează până la dispariţia aritmiilor.
Forme de utilizare
Talpa-gâștei:
- infuzie dintr-o linguriţă herba uscată şi mărunţită la 250 ml apă clocotită; se infuzează cinci minute şi se beau două ceaiuri neîndulcite pe zi (dimineaţa şi seara), timp de o săptămână, având efecte calmante în afecţiunile cardiace, perturbate de stresuri şi supărări;
- tinctură din 20 g herba uscată, macerată timp de 7-8 zile în alcool 700; se strecoară şi se iau câte 20-30 de picături, de două-trei ori pe zi, înainte de mese. Are efect de înlăturare a stărilor de excitaţie cerebrală, produce relaxarea musculaturii netede a cordului şi a vaselor şi reglează presiunea sanguină.
Păducel:
- infuzie dintr-o linguriţă amestec de flori, frunze şi fructe uscate la 200 ml apă în clocot; se infuzează 10 minute şi se bea o cană pe zi, fracţionată în trei-patru reprize, cu efect de completare a tratamentului cu digitalice;
- tinctură din 20-30 g flori şi frunze puse la macerat timp de 7-8 zile în alcool 700; se strecoară şi se iau câte 15-20 de picături, de trei ori pe zi;
- pulbere din flori, frunze uscate şi măcinate, din care se ia câte un vârf de cuţit pe zi, ce se ţine sub limbă.
Odolean:
- infuzie dintr-o linguriţă rădăcini uscate şi măcinate la 250 ml apă clocotită; se lasă vasul acoperit 15 minute şi se bea o cană în cursul zilei, fracţionată în două-trei reprize, având efecte sedative, mai ales în palpitaţii;
- tinctură din 20 g rădăcini uscate, macerate în alcool 700 timp de 8 zile; se iau câte 15-20 de picături de două-trei ori pe zi.
Unguraş:
- infuzie din două linguriţe herba uscată la 250 ml apă în clocot care se infuzează 15-20 de minute; se beau câte două-trei căni pe zi, având efecte pozitive în reglarea ritmului cardiac.
Saschiu:
- infuzie dintr-o linguriţă herba uscată la 250 l apă clocotită; se infuzează 10-15 minute şi se beau pe parcursul unei zile, având acţiuni în diminuarea ritmului cardiac, reducerea hipertensiunii arteriale şi în oxigenarea creierului.
Degeţel roşu:
- tinctură glicero-alcoolică din care se iau câte 10-15 picături pe zi, timp de două-trei zile, urmate de un regim de întreţinere cu trei-cinci picături pe zi, având acţiune cardiotonică, indicată în fibrilaţie şi insuficienţă cardiacă.
Rozmarin:
- soluţii hidroalcoolice, ulei volatil sau unguente aplicate sub formă de frecţii uşoare în zona inimii, cu rol în vindecarea durerilor de angină pectorală, tulburări de ritm cardiac, înţepături în inimă, tendinţe de sufocare.

Regimul alimentar

Se recomandă fulgi de ovăz sau de orz, macerat din coji de ouă cu drojdie de bere (consumat timp de două săptămâni pe lună), ulei vegetal, cărbune de lemn sau cenuşă vegetală. În evitarea aritmiilor cardiace, un rol important îl au ionii de potasiu (cu rol antagonist faţă de ionii de sodiu). Alături de magneziu, cationii de potasiu asigură o bună funcţio­nare a muşchilor inimii, a sistemului nervos şi o atenuare a hipertensiunii, contribuind la reglarea excitabilităţii neuromusculare şi a contracţiilor musculare la nivelul inimii, prin menţinerea potenţialului electric al sistemului nervos şi al transmisiei impulsurilor nervoase în tot corpul. Surse bogate în potasiu sunt unele legume (usturoi, spanac, păstârnac, cartofi noi, dovlecei) şi fructe proaspete (dovleac, coacăze negre, prune, banane, smochine). O mare atenţie se impune la consumul de alcool.

Regimul de viaţă

În timpul crizelor cardiace, bolnavul va sta în repaus la pat şi va primi un pahar cu apă îndulcită, luată prin înghiţituri rare. Se va face un masaj uşor pe globii ochilor, cu pleoapele închise, în timp ce bolnavul va respira profund. Între crize se combate constipaţia şi se vor evita eforturile fizice şi intelectuale, stresul, emoţiile şi abuzurile alimentare.