Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Despre tratamentul naturist al arsurilor
Tratamentele fitoterapeutice sunt recomandate în arsurile puţin întinse şi superficiale (de gradul I şi II). Se aplică extern sub formă de spălături locale, comprese reci, unguente sau uleiuri, folosind plante cu efecte antiseptice, cicatrizante şi calmante.
Gravitatea arsurilor depinde de profunzimea leziunii şi de suprafaţa ţesutului afectat, de vârsta pacientului, locul atins, infecţiile posibile, apariţia complicaţiilor hepato-renale, pulmonare, tromboembolii şi de starea generală a organismului.
Primul ajutor în arsurile superficiale constă din scoaterea hainelor îmbibate cu lichide fierbinţi (50-60ºC) sau inflamabile şi îndepărtarea resturilor arse şi a obiectelor de orice natură (bijuterii, ceasuri, cordoane, bretele) din jurul leziunii, fără a fi lipite de arsură. Arsurile vor fi ţinute sub jet de apă rece şi se acoperă cu o compresă sterilă sau se unge imediat cu miere de albine. Dacă au apărut flictene (băşicuţe) nu se vor sparge, întrucât se intensifică durerile, iar locul de arsură ar putea fi infectat. La flictenele nesparte, roşeaţa şi durerea dispar în scurt timp. Nu se aplică diferite materiale murdare (cârpe, lut, praf, plastic).
În cazul arsurilor grave (de gradul III şi IV), cu suprafaţa arsă mai mare de 20-30% din pielea corpului şi cu dureri foarte mari, pacientul va primi un calmant şi va fi transportat, urgent, la o unitate sanitară de profil chirurgical. De mare importanţă este riscul ca pacientul să rămână cu cicatrice. Dacă arsurile sunt profunde nu există resurse de regenerare, iar vindecarea se realizează pe o perioadă îndelungată, de peste un an, cu păstrarea unor posibile sechele estetice şi funcţionale pentru tot restul vieţii. În acest caz este indicată operaţia estetică cu îndepărtarea pielii arse şi înlocuirea ei cu piele sănătoase prin grefă.
Tratamentele arsurilor depind de gradul leziunilor şi urmăresc calmarea durerilor, curăţirea mecanică şi chimică a plăgilor, împiedicarea resorbţiei de toxine, prevenirea infecţiilor şi cicatrizarea rănilor.
Pentru arsurile de gradul I nu este necesară internarea în spital, ci doar spălarea zonelor lezate şi bandajarea cu alcool medicinal de 70º. La arsurile de gradul II şi III se aplică pansarea sterilă a leziunilor, fără spargerea băşicilor, consumul de lichide călduţe (ceaiuri, sucuri) şi administrarea de sedative.
Tratamentele fitoterapeutice sunt recomandate în arsurile puţin întinse şi superficiale (de gradul I şi II). Se aplică extern sub formă de spălături locale, comprese reci, unguente sau uleiuri, folosind plante cu efecte antiseptice, cicatrizante şi calmante.
Muguri de plop negru din care se prepară:
- băi locale, comprese şi spălături cu infuzie din 200 g muguri zdrobiţi la un litru apă clocotită.
Flori de muşeţel folosite la:
- infuzie din două linguri la 250 ml apă clocotită, folosită la spălături şi băi locale având acţiune antiseptică, decongestivă şi cicatrizantă, în cazul apariţiei băşicuţelor;
- ulei din 20 g flori mărunţite, umectate cu trei linguri alcool şi macerate timp de două-trei ore; se adaugă 20 ml ulei de floarea-soarelui, se fierbe pe baia de apă două-trei ore şi se strecoară în sticle închise la culoare, având bune rezultate în ungerea rănilor şi în aplicarea pansamentelor.
Flori de coada şoricelului preparate astfel:
- infuzie din două linguri flori la 250 ml apă clocotită, folosită pentru comprese, cu acţiune calmantă, antiinflamatoare şi dezinfectantă.
Flori de gălbenele preparate sub formă de:
- infuzie din 15-20 g flori la un litru apă, folosită în băi locale şi cataplasme;
- tinctură din 20 g flori macerate timp de 8 zile în 100 ml alcool 70% folosită în diluţie de 1 : 10 cu apă fiartă şi răcită.
Herba de sunătoare preparată în:
- infuzie din 30-40 g plantă la un litru apă folosită în băi, comprese sau spălături;
- ulei din 20 g plantă mărunţită, umectată cu 20 ml alcool şi macerată 24 ore; se adaugă 200 ml ulei, se fierbe trei ore pe baia de apă, iar după două-trei ore se filtrează prin tifon dublu şi se păstrează la întuneric şi răcoare pentru a fi aplicată ca pansament local pe plăgile deschise produse prin arsuri, cu rol de calmant, dezinfectant, cicatrizant şi antiinflamator.
Flori de soc (30-40 g la un litru apă în clocot) preparată ca infuzie folosită în băi locale şi spălături pe arsură, având efecte calmante, antiseptice şi antiinflamatoare şi de uscare a flictenelor.
Seminţe de in folosite ca:
- ulei de in amestecate cu apă de var (în părţi egale) până se formează un lichid alb-lăptos, eficace în cicatrizarea arsurilor.
Rădăcini de tătăneasă folosite în:
- decoct (patru-cinci linguri la 250 ml apă) care se fierbe 15-20 minute într-un vas acoperit, cu efecte în cataplasme şi băi locale.
Amestec din frunze de nuc (30 g) şi de mentă (10 g), flori de muşeţel (20 g), arnică (10 g) şi de lavandă (10 g) şi scoarţă de stejar (20 g), din care se prepară o infuzie (două linguri la 250 ml apă clocotită), utilizată în comprese calmante.
În medicina populară se folosesc cataplasme cu cartofi cruzi şi raşi, morcov ras, felii de tomate, frunze fierte de salată sau varză, care alină durerile şi ajută la vindecare.
Mierea de albine, un remediu la îndemână
În cazul arsurilor produse de foc, apă fierbinte sau vapori de apă se aplică, de două ori pe zi, un strat de miere de albine sau cataplasme cu argilă ţinute timp de două-trei ore, după care se badijonează cu unguent de propolis (50 g pulbere de propolis în 40 ml ulei, cu adaos de vitamine uleioase (A şi D2). Se mai folosesc spray-uri cu propolis, soluţie Proderm şi unguent Propoderm.
Arsurile de pe faţă nu se pansează. La arsurile degetelor, produse prin atingerea unor obiecte fierbinţi sau curent electric, se scufundă segmentele respective în apă cu gheaţă până la încetarea durerilor.
Dacă arsurile sunt produse de iod, se aplică loţiuni sau comprese cu amidon sau cu săruri de potasiu şi cataplasme cu cartofi raşi sau cenuşă vegetală înmuiată în apă rece.
La arsurile grave de pe corp nu se vor sparge băşicuţele apoase pentru a evita infecţiile posibile şi nu se aplică nici o formă de substanţe grase (creme, unguente).