Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Despre utilizările molidului în medicina naturistă
Frunzele şi mugurii de molid au proprietăţi dezinfectante, depurative, astringente şi vulnerare şi au efecte favorabile în tratarea unor afecţiuni pulmonare şi gastrice, reumatism şi erupţii cutanate (răni).
Molidul este un arbore conifer, răşinos, ce ocupă 22% din suprafaţa împădurită a României. În medicina naturistă sunt folosite cetina (recoltată pe tot parcursul anului), mugurii şi bobocii tineri (recoltaţi primăvara), scoarţa şi răşina. Frunzele şi mugurii au proprietăţi dezinfectante, depurative, astringente şi vulnerare şi au efecte favorabile în tratarea unor afecţiuni pulmonare şi gastrice, reumatism şi erupţii cutanate (răni). Esenţa de terebentină are efecte anticonvulsive asupra bronhiilor. Forme de utilizare în uz intern: - infuzie din frunze: o lingură de frunze mărunţite, la 200 ml apă clocotită, se lasă acoperită 10-15 minute, se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se beau una-două căni pe zi, pentru tratarea bolilor pulmonare şi reumatice; - infuzie din muguri şi ramuri tinere: două linguri la 200 ml de apă clocotită, se îndulceşte cu miere şi se beau două căni pe zi, cu efecte diuretice şi antiseptice în afecţiuni respiratorii şi renale; - sirop din muguri: un kilogram muguri la doi litri de apă, se fierbe 15-20 de minute, se lasă la răcit şi se strecoară. La un litru soluţie se adaugă 900 g zahăr, se mai fierbe până dă în clocot, iar când ajunge la consistenţa siropoasă se trage în sticle brune, astupate ermetic, care se păstrează la rece. Zilnic se beau câte unul-două păhărele, diluate cu apă, de către persoane cu astm bronşic, bronşită, tuse convulsivă şi alte boli de piept. Atenţie, însă! Nici ceaiurile, nici siropurile nu se supradozează, întrucât pot irita mucoasa stomacului. Preparate pentru uz extern: - băi generale, cu decoct din muguri şi ramuri tinere, care se adaugă în apa de baie, la temperatura de 37 de grade Celsius; în cadă se pune un săculeţ de tifon plin cu două kg de ace proaspete de molid, având efecte antiseptice, antireumatice, stimulatoare ale circulaţiei sângelui, în boli pulmonare, artroze, colici intestinale, varice, erupţii tegumentare şi infecţii ale pielii; - băi antireumatismale cu decoct din amestec: un kilogram conuri de molid, 500 g frunze proaspete de stejar şi 500 g frunze de boz (bambulus ebulus), care se fierb 30-40 de minute în 10 litri de apă şi se adaugă în apa de baie; - inhalaţii cu aburi din apă fiartă, turnată peste câteva linguri de ace proaspete de molid; se inhalează timp de 20 de minute sub un prosop, în caz de tuse, răceală şi bronşită; - tinctură preparată din trei linguri de ace şi muguri de molid în 200 ml de alcool de 70 de grade, care se lasă la macerat timp de 10 zile; se strecoară, se diluează cu apă la jumătate şi se păstrează în sticle închise etanş. Se foloseşte de către bolnavii de plămâni la masajul pieptului şi a muşchilor încordaţi, având şi efect relaxant în stările tensionate; - uleiul de molid se prepară din trei linguri de ace şi muguri proaspeţi la 250 ml ulei de măsline sau de floarea soarelui; se elasă la macerat timp de patru săptămâni, cu agitare zilnică, se strecoară şi se păstrează în sticle închise ermetic, pentru a se folosi la masarea muşchilor încordaţi şi în junghiuri intercostale; - unguent preparat din răşină de molid amestecată cu ceară de albine şi unt proaspăt; se aplică pe piele în caz de erupţii cutanate, răni, având efect de stimulare a circulaţiei sângelui în zonele respective.