Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Despre virtuţile tămăduitoare ale arborelui de nucşoare
Originar din Insulele Moluce, din estul Indoneziei, arborele de nucşoare reprezintă unul dintre cei mai răspândiţi arbori cu virtuţi condimentare din întreaga lume. De asemenea, organele vegetale ale acestui arbore sunt utilizate cu efecte bune şi în fitoterapie.
Din fructele arborelui, recoltate în lunile iulie-august, se separă sâmburele, care este un condiment foarte mult apreciat, având o aromă puternică şi gust picant, dulce, uşor amărui, datorat conţinutului ridicat în ulei eteric, şi un ulei gras, aromatic (untul de nucşoară). În sâmburi există ulei eteric, ulei gras, pectine şi substanţe colorante. Sâmburii de calitate superioară se folosesc drept condimente, iar sâmburii de categorie inferioară intră la extragerea uleiului eteric. Proprietăţile terapeutice sunt datorate componentelor biochimice existente în uleiul volatil: - digestive, carminative, antiseptice, bactericide, vermifuge; - calmante, sedative, tonice, somnifere; - antitusive, antinevralgice; - excitante, stimulente, euforizante (în doze moderate); - antioxidante; - antireumatismale, antiinflamatoare; - aromatice, condimentare. În bolile gastrointestinale, nucşoara favorizează digestia prin stimularea producerii de suc gastric, ajută la peristaltismul intestinelor, combate durerile de stomac, diareea, crampele, paraziţii intestinali, împiedică fermentaţiile intestinale şi stimulează pofta de mâncare. De asemenea, combate stenozarea şi rigidizarea arterelor şi inhibă formarea cheagurilor de sânge, asigurând astfel fluidizarea circulaţiei sanguine. Nucşoara reduce conţinutul de colesterol nociv (LDL) şi depozitele grase din jurul ficatului, inimii şi aortei. La nivelul sistemului nervos acţionează prin evitarea stărilor de stres, ameţeli, dureri de cap, insomnii, oboseală, anxietate şi rău de mare. Una dintre cele mai importante proprietăţi ale nucşoarei constă în stimularea sistemului imunitar, prin creşterea rezistenţei organismului la infecţii virale şi bacteriene. În uz extern nucşoara are numeroase utilizări, având rol condimentar în preparatele culinare mai greu digerabile, cum ar fi: mezelurile, carnea grasă, untura, slănina, conservele din carne, supe concentrate cu carne de porc sau vită, sosuri, preparate calde cu caşcaval, budinci, prăjituri, dulciuri, produse de patiserie şi panificaţie, compoturi. Atenţie însă! Consumată în exces, nucşoara are efecte narcotice, dând senzaţii de beţie, convulsii, delir. De aceea, nu este reocmandată spre consum femeilor însărcinate sau mamelor care alăptează. În scopuri terapeutice se folosesc infuzii, tincturi, ulei eteric şi unt de nucşoară. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de seminţe pistae la 200 ml de apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară şi se beau câte trei căni, înainte de mesele principale, ajutând digestia, alinând durerile de stomac şi crampele stomacale.