Diabetul zaharat este o afecțiune caracterizată de concentrații crescute ale nivelului de glucoză în sânge ca rezultat al unor defecte de secreție și/sau acțiune a insulinei. Nivelul de glucoză din sânge se numește glicemie, valorile fiziologice normale ale acesteia fiind cuprinse între 70 și 99 mg/dL sânge. Valorile cuprinse între 100 și 125 mg/dL sunt catalogate drept hiperglicemie și constituie un semn de prediabet.
Dezechilibrul între omega-3 şi omega-6, factor de risc pentru bolile cronice
Vremurile în care trăim se schimbă cu o rapiditate uimitoare. Noi, ca organisme vii, nu reușim să ținem pasul, de aceea multe dintre succesele revoluției industriale și ale erei postindustriale le resimțim ca pe niște poveri la nivel fiziologic, biochimic, metabolic. Pe nesimțite, stilul nostru de viață s-a schimbat radical în ultima sută de ani, de la dietă, nivel de mișcare și program de somn la aerul pe care îl respirăm și modul efectiv în care ne realizăm activitățile de zi cu zi.
Toate acestea, alături de mulți alți factori, au contribuit esențial la apariția unor noi boli și la creșterea ratei afecțiunilor care, acum, ocupă primele locuri în topul celor mai grave și cu mortalitatea cea mai ridicată: afecțiuni cardiovasculare, diabet zaharat, cancer, Alzheimer, boli autoimune ș.a. Pentru mulți oameni, progresul a venit cu scăderea semnificativă a calității vieții, mai ales dacă ne gândim și la dezechilibrele mari la nivel mondial în ceea ce privește accesul la hrană, apă potabilă, la servicii medicale.
Analizând diferite studii științifice din domeniul medicinei, biologiei, biochimiei, nutriției, prin lupa creștinului care trăiește într-o lume pe care o cinstește drept lucrarea lui Dumnezeu, nemărginit în înțelepciune și iubire, putem observa că însuși ADN-ul nostru a fost astfel gândit și conceput încât să fie într-o armonie perfectă cu natura din care facem parte. Concluzia a două studii relativ recente, citate de directorul Laboratorului de Medicină Moleculară din cadrul Spitalului Notre-Dame din Montréal, Canada, este aceea că adaptarea la mediu a ADN-ului se face doar dacă schimbarea este favorabilă și mediului. Cu alte cuvinte, dacă ținem cont de natură, de mediul înconjurător, în acțiunile noastre, materialul nostru genetic este capabil să se adapteze. În caz contrar, acesta are de suferit și, în consecință, apare boala.
Între nutrienții esențiali pentru fiziologia noastră se numără acizii grași polinesaturați omega-3 și omega-6. Sursele alimentare sunt reprezentate atât de plante, precum semințele de in, nucile, semințele de cânepă, de dovleac ș.a., cât și de produse animale. În cazul cărnii, cantitatea celor două tipuri de omega variază în funcție de dieta animalului respectiv, dar în general omega-6 predomină. În peștele gras predomină acizii grași omega-3. Este deosebit de importantă menținerea unui echilibru între cele două categorii de acizi grași omega, fiindcă omega-6 sunt utilizați în reacții producătoare de molecule puternic inflamatoare, în timp ce omega-3 sunt antiinflamatori.
Omega-3 și omega-6 proveniți din plante nu sunt identici cu cei din carnea peștilor și a altor animale, prin urmare, sunt diferiți și de cei pe care îi utilizează în mod efectiv corpul nostru. Acizii omega de origine vegetală au o moleculă mai scurtă, necesitând așadar parcurgerea unor etape de transformare odată aduși în organism. Animalele strict carnivore, cum sunt pisicile, leii și alte feline, nevăstuicile etc., au pierdut această capacitate de a produce acizi grași omega cu lanț lung din acizi cu lanț scurt, de aceea regimul lor de hrană constă în proporție de peste 70% în carne.
Unul dintre studiile menţionate anterior a avut ca scop tocmai dobândirea unei mai bune înțelegeri asupra acestor reacții de producere a acizilor grași omega-3 și 6 din molecule cu lanț mai scurt provenite din semințe, nuci și alte plante, precum broccoli, varza de Bruxelles sau soia. Cercetătorii au analizat și comparat ADN-ul provenit de la locuitori din orașul indian Pune, având dieta în mod tradițional constituită majoritar din plante, cu al unei populații nord-americane tipice. În urma acestei analize au descoperit că ADN-ul celor care consumă în mod frecvent alimente vegetale integrale și minim procesate prezintă o genă esențială pentru producerea de omega-3 din acizii grași proveniți din plante.
Această observație este una deosebit de importantă, având în vedere faptul că studiile de nutriție converg către ideea conform căreia cele mai sănătoase diete sunt cele în care produsele de origine animale sunt consumate în cantități moderate și mici. Alimentația modernă include cantități foarte mari de omega-6 și alte molecule proinflamatoare, fiind totodată săracă în fibre, antioxidanți și alte substanțe antiinflamatoare. De la un raport optim omega-3: omega-6 de maximum 1:3, s-a ajuns în prezent la raporturi care depășesc 1:20, fiind chiar cu mult mai mari la persoanele care consumă frecvent alimente ultraprocesate: fast-food, chipsuri, jeleuri, semipreparate etc. Acest dezechilibru constituie un factor de risc important pentru toate bolile cronice. Una dintre principalele surse de omega-6 din dieta noastră este uleiul de floarea-soarelui.
Alături de diferite specii de pește (păstrăv de lac, macrou, hering, ton, sardine, somon), nuci și semințe, surse excelente de omega-3 sunt algele marine, precum nori folosite la prepararea rulourilor sushi, dar și wakame, dulse și altele. De asemenea, chlorella și spirulina au un conținut important de omega-3.