Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Diagnostic şi tratament în adenopatia laterocervicală

Diagnostic şi tratament în adenopatia laterocervicală

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Simona Alina Strugariu - 30 Iun, 2009

Adenopatia laterocervicală reprezintă tumefierea anormală a unuia sau mai multor ganglioni limfatici de la nivelul gâtului. Adenopatia cervicală cronică este o tumefiere ganglionară ce persistă 3-4 săptămâni, fără a fi însoţită de o infecţie acută sau subacută, şi trebuie obligatoriu investigată de medicul specialist pentru a afla natura acesteia.

În medicină se descriu cinci forme clinice de adenopatie:

- adenopatia indoloră (care nu doare) şi care constă în simpla tumefiere a ganglionilor (creşterea lor în dimensiuni), fără durere sau modificări ale tegumentului de la nivelui gâtului. De obicei, sunt mai mulţi ganglioni măriţi, iar afecţiunile cele mai frecvente însoţite de acest tip de adenopatie sunt sifilisul, hemopatiile (leucemii, boala Hodgkins) sau tuberculoza (adenopatia cazeoasă);

- adenopatia dureroasă, care constă în mărirea ganglionilor, însoţită de durere şi semne locale de inflamaţie (roşeaţă a pielii, căldură locală). Pot fi afectaţi unul sau mai mulţi ganglioni şi, uneori, evoluţia poate fi spre supuraţie. Această adenopatie însoţeşte infecţii acute localizate (faringoamigdalite, infecţii buco-dentare, nazale, auriculare) şi se mai numeşte adenită septică;

- adenopatia cazeoasă - în această formă ganglionii sunt contopiţi într-o masă unică, dură, cu adereţe la piele, ulceraţii, fistule şi cicatrici retractile şi se întâlneşte în tuberculoza ganglionară;

- adenopatia dură nodulară - se întâlneşte în metastazele neoplazice în care, de obicei, este tumefiat un singur ganglion, foarte dur, nedureros şi care, treptat, îşi creşte dimensiunea. Poate fi vorba de o metastază a unui cancer deja diagnosticat sau poate fi un prim semn al unui cancer existent, dar care nu se ştie unde este localizat şi atunci se impun o serie de explorări care să găsească tumora primară, ce a generat apariţia metastazei ganglionare. De menţionat că suspiciunea de metastază ganglionară este confirmată sau nu de examenul anatomopatologic al ganglionului respectiv (deci este nevoie de o mică intervenţie chirurgicală care să preleve ganglionul pentru acest examen);

- micropoliadenopatia, care constă în tumefierea uşoară a mai multor ganglioni de la nivelul gâtului (ganglioni mici, mobili, nedureroşi), care este frecvent întâlnită la copiii cu multiple episoade de faringoamigdalită, adenoidită.

În faţa oricărei dintre aceste forme clinice de adenopatie suntem obligaţi să ne prezentăm la medic şi să efectuăm următoarele examene clinice şi paraclinice:

- un examen ORL minuţios;

- prelevarea de sânge pentru hemoleucograma cu formula leucocitară;

- RBW (pentru depistarea sifilisului) şi IDR la PPD (pentru tuberculoză);

- radiografie pulmonară şi cervicală.

Dacă aceste metode nu ne orientează asupra unei cauze de apariţie a adenopatiei, se trece la explorări mai fidele: CT mediastin, tranzit baritat esofago-gastric, endoscopie laringiană, traheo-bronşică şi esofagiană, biopsie medulară, scintigrafie tiroidiană sau hepato-splenică. Cazurile incerte au nevoie de biopsie ganglionară şi examen antomo-patologic.

Iată câteva dintre cele mai frecvente boli care se pot însoţi de adenopatie laterocervicală:

- boli inflamatorii cornice microbiene (infecţii cronice banale, tuberculoză, sifilis, sarcoidoză);

- boli inflamatorii cronice virale (mononucleoza infecţioasă);

- boli inflamatorii cronice parazitare (toxoplasmoză, toxocaroză);

- hemopatii maligne;

- metastaze ganglionare date de diverse neoplazii.

Atenţie! Orice mărire a ganglionilor de la nivelul gâtului ce durează mai mult de 3-4 săptămâni trebuie obligatoriu investigată de către medic care stabileşte cauza şi tratamentul adecvat.