Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Dicţionar medical

Dicţionar medical

Data: 09 Iunie 2009

- xeroză: boală de ochi în care conjunctiva se usucă şi se contractă, secreţia lacrimală dispare, iar corneea se opacifiază. Apare, de obicei, în a 5-a sau a 6-a decadă de viaţă, cu tendinţa de a se agrava cu timpul;

- xerozis keratinizare: modificare a structurii ţesuturilor, care devin mai bogate în proteine, a conjunctivei oculare. Un xerozis este favorizat de o uscăciune oculară, oricare i-ar fi cauza: alergie, unele boli, îndeosebi reumatologice, administrarea anumitor medicamente (antidepresoare, atropinice). El mai poate intra şi în cadrul unui sindrom Gougerot-Sjogren (boala autoimună care comportă o uscare a mucoaselor ochilor, gurii şi căilor genitale) sau poate marca debutul unei xeroftalmii (uscare a conjunctivei şi a corneei, cauzată de o carenţă în vitamina A). Absenţa secreţiei lacrimale dă o senzaţie de inconfort, de corp străin în ochi; conjunctiva ia un aspect palid şi mat;

- xifoid: cartilaj ce are forma unei săbii, fiind ataşat de porţiunea inferioară a sternului. Denumirea populară este capul pieptului;

- xifoidită: inflamaţie a apendicelui xifoid;

- xismă: bucăţi de materiale solide, asemănătoare unor fragmente de membrane, eliminate în scaune diareice;

- yersinioză: infecţie provocată de o bacterie Yersinia. Yersinia este un gen bacterian din familia enterobacteriilor, constituit din bacili (bacterii în formă de bastonaş) gram negativi. Acest gen bacterian comportă trei specii care infectează un mare număr de animale şi, mai puţin frecvent, omul:

- Yersinia enterocolitica, foarte răspândită în sol, apă şi plante şi prezentă în cantitate mică în fecalele a numeroşi indivizi (purtători sănătoşi), este, în unele cazuri, responsabilă de enterocolite (inflamaţie a mucoasei intestinului), complicându-se uneori cu septicemie, cu atingerea ganglionilor mezenterici, cu eritem nodos sau cu poliartrită;

- Yersinia pseudotuberculosis sau bacilul lui Malassez şi Vignal este responsabil de septicemie la om (stare infecţioasă generalizată) şi de atingere a ganglionilor, cei mezenterici îndeosebi. Această bacterie provoacă, uneori, simptome comparabile cu cele ale apendicitei;

- Yersinia pestis sau bacilul lui Yerlin este agentul pestei (ciumei);

- yoyo: sistem de drenaj plasat în membrana timpanică, ce pune în comunicaţie urechea medie şi urechea externă. Amplasarea unui aerator transtimpanic, rară la adult, este frecventă la copil. Este indicată în cazul unei surdităţi de transmisie (din cauza unei afectări a urechii medii sau externe), legată, în principal, de o otită seroasă sau de repetate otite medii acute. Aeratorul permite ventilarea urechii medii şi eliminarea secreţiilor, deci recuperarea auditivă. Implantarea, care implică o perforare a timpanului, se face cu ajutorul unui microscop, sub anestezie generală. În mod obişnuit, aeratorul este lăsat pe loc o perioadă mergând de la 6 luni la 1 an. Prezenţa sa interzice de obicei scăldatul. Riscul principal al aeratoarelor transtimpanice constă în neînchiderea perforaţiei timpanice după îndepărtarea drenului, ceea ce poate necesita o intervenţie chirurgicală.