Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Dicţionar medical

Dicţionar medical

Data: 29 Mai 2009

- varice esofagiene: reprezintă dilataţii patologice ale venelor inferioare ale esofagului. Cauza cea mai frecventă a varicelor esofagiene este ciroza hepatică, alteraţie cronică a stării ficatului, indiferent dacă este vorba de o origine alcoolică, autoimună sau metabolică. Acest tip de varice nu manifestă nici un fel de simptome atâta vreme cât nu se rup. Tratamentul varicelor esofagiene ce au produs o hemoragie presupune reanimarea pacientului şi transfuzii, hemoragia fiind oprită fie prin compresie cu o sondă cu balonaş gonflabil, fie prin sclerozare endoscopică. Dacă aceste măsuri eşuează, se va proceda la o intervenţie chirurgicală de urgenţă. Tratamentul preventiv al hemoragiei constă în administrarea de medicamente betablocante;

- varicela: este o boală infecţioasă contagioasă provocată de un virus din familia herpesvirusurilor. Este cauzată, în principal, de virusul varicela-zonă, care este un virus AND, ce poate fi răspunzător şi de apariţia zonei zoster. Varicela survine, de obicei, la copii cu vârste cuprinse între 2 şi 10 ani şi este mai rară, dar mai gravă, la adulţi. Transmiterea virusului se face pe cale respiratorie, prin inhalarea picăturilor de salivă de la un bolnav sau prin contact direct cu leziunile sale cutanate. Boala survine după o incubare a virusurilor, care durează în jur de două săptămâni, timpul în care subiectul este contagios. Boala se manifestă printr-o erupţie cutanată tipică, precedată de o febră nu prea ridicată şi de o înroşire trecătoare a pielii. Evoluează prin pusee succesive, ce se produc la 2-4 zile distanţă. Apare prima oară pe torace, se întinde pe tot corpul şi în cele din urmă pe faţă. Este însoţită de mâncărimi puternice şi se manifestă prin mici pete roşii, cu diametrul de 2-4 mm, care, în 24 de ore, se transformă în vezicule superficiale mari cât gămălia de ac, umplute cu lichid limpede. Conţinutul fiecărei vezicule întâi se tulbură şi apoi se usucă după două zile. În locul veziculei apare o crustă, ce cade cam în ziua a şaptea. Erupţia se vindecă în 10 până la 15 zile;

- variolă: variolă (bubat mare sau vărsat mare) este o boală infecţioasă şi contagioasă, de natură virotică, ce se transmite pe cale respiratorie. Se caracterizează prin apariţia pe suprafaţa pielii a numeroase pustule, care, după vindecare, lasă cicatrice definitive. După o perioadă de incubaţie de 12 zile, maladia începe cu o combinaţie de febră ridicată, dureri de cap, dureri musculare şi afectare generală. După două până la cinci zile, apare o erupţie pe mucoasa orală şi faringală, pe faţă şi antebraţe, care se propagă până la trunchi şi picioare, după două zile aceasta devenind o erupţie veziculară şi apoi o erupţie pustulară. Riscul transmiterii este ridicat, mai ales în prima săptămână de boală. Există două forme clinice ale variolei: variola majoră şi variola minoră. Variola minoră este forma cea mai puţin severă, iar variola majoră este forma mai gravă, cu o rată a mortalităţii de aproximativ 30%. Există, totodată, două forme rare ale acestei maladii: o formă hemoragică (erupţie însoţită de sângerarea mucoasei şi a pielii) şi o formă malignă, caracterizată prin leziuni plate, care nu formează pustule.