Dicţionar medical

- ţesut conjunctiv: ţesut care serveşte la susţinerea altor ţesuturi ale corpului, asigurând nutriţia lor şi participând la mecanismele de apărare imunitară ale organismului. Ţesuturile conjunctive sunt diseminate în interiorul organelor şi între ele. Celulele lor (fibrocite, celule adipoase, globule albe) sunt dispersate într-o matrice extracelulară mai mult sau mai puţin fluidă, conţinând apă şi fibre constituite dintr-o proteină (colagenul sau elastina);

- ţesut elastic: tip de ţesut conjunctiv, flexibil şi extensibil, bogat în fibre elastice de culoare galbenă. Aceste fibre sunt lungi, subţiri, ramificate, sunt formate dintr-o proteină asemănătoare albuminei, numită elastină. Ţesutul elastic se găseşte în derm, în peretele arterial şi în pereţii alveolelor pulmonare;

- ţesut glandular: ţesutul care are aspectul, structura sau funcţia unei glande; glandulos;

- ţesut muscular: este constituit din fibre musculare care intră în componenţa unui muşchi (striat sau neted). Mulţumită interacţiunii lor se realizează contracţia musculară;

- tetanie: stare patologică ce este caracterizată prin crize de contracturi musculare. Tetania se manifestă în două forme. Prima, cea mai rară, poate fi consecinţa unei micşorări a concentraţiei de calciu sangvin (hipocalcemie), ca în cazurile rar observate de hipoparatiroidie, dar şi a unei diminuări a cantităţii de magneziu sau de potasiu (hipokaliemie), ori a unei alcaloze, adică unui exces de baze (substanţe alcaline) în organism. A doua formă de tetanie, mai frecventă, căreia i se rezervă, în general, denumirea de spasmofilie şi care mai este numită, uneori, tetanie normocalcemică, nu are o cauză precisă: pot fi incriminate deficite în magneziu sau calciu şi factorii psihologici. Existenţa spasmofiliei ca afecţiune autonomă nu este unanim recunoscută;

- tetanos: boală infecţioasă cauzată de o bacterie gram pozitivă, bacilul lui Nicolaier, ori Clostridium tetani. Bacilul lui Nicolaier trăieşte sub formă de spori în pământ şi în intestinul mamiferelor;

- tetraciclină: medicament antibiotic activ împotriva a numeroase bacterii şi a unor paraziţi. Efectele nedorite pot fi greţuri şi vărsături, diaree, toxicitate hepatică sau renală reversibilă la oprirea tratamentului, coloraţia brună şi persistenţa dinţilor;

- tetraplegie: paralizie care afectează, simultan, toate cele patru membre. Tetraplegia constă în pierderea completă a mişcărilor membrelor. Dacă paralizia nu este decât parţială (pareză), se vorbeşte de tetrapareză sau de cvadripareză. Tratamentul este cel al cauzei, atunci când aceasta există şi când leziunile nervoase nu sunt ireversibile. De altfel, există unele posibilităţi de tratament simptomatic sau paliativ, ca reeducarea, pentru a diminua consecinţele handicapului;

- TGO: transferaza glutam-oxalacetică serică. Se află, în principal, în celulele ficatului, muşchilor striaţi şi în globulele roşii. Nivelul ei creşte în caz de distrugere a celulelor ficatului. Sinonime: transaminaza glutamat oxalacetică, AST.