Dicţionar medical

subconştient: totalitatea fenomenelor psihice care se desfăşoară în afara conştiinţei;

subcortical: sub scoarţa cerebrală;

subcutanat: sub piele;

subiacent: care este plasat dedesubt;

sublingual: sub limbă;

subluxaţie: luxaţie incompletă, prin deplasarea parţială a celor două extremităţi osoase ale unei articulaţii;

substanţă albă: ţesut nervos cu aspect albicios, care face parte din sistemul nervos central. Substanţa albă asigură conducţia influxului nervos fie de la un centru nervos la altul, fie între un centru nervos şi un nerv;

substanţă cenuşie: ţesut nervos cu aspect cenuşiu, care face parte din sistemul nervos central. Substanţa cenuşie este situată în măduva spinării şi în encefal, fie în profunzimea creierului, unde formează mici îngrămădiri (nucleii cenuşii), fie la suprafaţă (cortexul creierului mic şi al emisferelor creierului). Substanţa cenuşie asigură funcţionarea sistemului nervos: recepţia mesajelor, analiza complexă a informaţiilor, elaborarea de răspunsuri. Comparată cu substanţa albă, aceasta este, de asemenea, într-un anume fel, partea „nobilă“ a sistemului nervos;

substanţă reticulată: totalitate a celulelor nervoase dispuse în reţele dense în lungimea trunchiului cerebral (de la bulbul rahidian până la hipotalamus), în interiorul encefalului. Rolul ei rămâne în mare parte necunoscut;

sudaţie: transpiraţie abundentă, în scop curativ;

sudorific: care secretă sau stimulează secreţia glandelor sudoripare;

sudoripară (glandă): glandă exocrină anexă a pielii, care secretă sudoarea;

suferinţă fetală: diminuare a oxigenării şi a alimentării fătului în timpul sarcinii sau al naşterii;

suflat al nasului: evacuare a mucozităţilor din nas printr-o expiraţie forţată, cu gura închisă. În cursul rinofaringitelor sugarilor şi a copiilor mici, care încă nu ştiu să-şi sufle nasul, părinţii spală fosele nazale, lăsând să curgă ser fiziologic în nas sau aspirând secreţiile cu ajutorul unui mic aparat special;

sugar: copil a cărui vârstă se situează între 29 de zile (sfârşitul perioadei neonatale) şi 2 ani;

sughiţ: spasm al diafragmei, care poate fi trecător (nepatologic) sau cauzat de boală: îmbolnăvirea esofagului, a stomacului, a peritoneului. Pentru a trece, se va înghiţi apă, se va reţine respiraţia. Dacă se repetă câteva zile, cauza poate fi lipsa de potasiu;

sulfamidă: substanţă medicamentoasă cu spectru larg de acţiune. Sulfamidele antibacteriene ajută la combaterea infecţiilor. Sulfamidele antibacteriene împiedică sinteza acidului folic, substanţa necesară metabolismului bacteriilor. Astfel, ele diminuează proliferarea bacteriilor, dar nu le omoară. Sulfamidele diuretice sunt substanţe care stimulează secreţia de urină de către rinichi, eliminând apa conţinută în sânge. Aceste sulfamide sunt folosite în mod curent în tratamentul de lungă durată al hipertensiunii arteriale. Sulfamidele hipoglicemiante sunt substanţe care acţionează, în principal, stimulând secreţia de insulină de către pancreas, ceea ce micşorează glicemia (concentraţia de glucoză din sânge). Indicaţia lor este diabetul zaharat neinsulinodependent.