Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Dicţionar medical

Dicţionar medical

Data: 16 Decembrie 2008

ramolire: slăbirea funcţiilor organice şi psihice, provocată de vârsta avansată. Sinonime: ramolisment, decrepitudine, senilitate;

ramolisment cerebral: necroză a unei părţi mai mult sau mai puţin importante a encefalului, legată de obstrucţia uneia dintre arterele care îl irigă. Infarctul cerebral este forma cea mai gravă a ischemiei cerebrale (micşorarea aporturilor sangvine arteriale la creier). Cauza cel mai frecvent constatată este o tromboză (obstrucţia cu un cheag sau trombus), favorizată de prezenţa, în interiorul arterei, a unei plăci de aterom (depunere de colesterol). O a doua cauză este embolia, migrarea unui fragment de trombus sau a unei plăci de aterom situate în amonte, pe o arteră (carotidă sau aortă toracică) sau în inimă;

ranulă: tumoră benignă a planşeului bucal, sub limbă. O ranulă este cauzată, în general, de retenţia de secreţii ale unei glande salivare în mucoasa bucală. Cauzele acestui fenomen rămân necunoscute. O ranulă se prezintă sub forma unui mic bulgăre neted. Tratamentul constă în incizarea tumorii, sub anestezie locală, pentru a permite evacuarea lichidului pe care-l conţine;

Rapp-Hodgkin (sindrom): afecţiune genetică rară, ce afectează în special pielea, dinţii, părul şi/sau unghiile, dar şi alte structuri ectodermice (craniul facial, degetele şi glandele sudoripare). Se caracterizează prin hipohidroză (transpiraţie redusă), palatoschizis (închiderea incompletă a vălului palatin) şi cheiloschizis (despicătura buzei superioare), lipsa parţială sau completă a dinţilor (hipodonţia, anodonţie parţială), dimensiuni mici ale dinţilor (microdonţie). Sinonim: displazie ectodermală anhidrotică;

raptus: criză nervoasă violentă, însoţită de pierderea controlului de sine;

rash: erupţie cutanată de scurtă durată, caracterizată tipic prin înroşire, fie sub formă de pete discrete roşii, fie o înroşire generalizată care poate fi acompaniată de prurit. Survine în cursul unei boli febrile, fie că este de origine infecţioasă (virală, de exemplu), fie parazitară, sau în cursul unei intoxicaţii medicamentoase. Cauzele pot fi multiple: o reacţie locală tegumentară sau poate fi o formă de manifestare în boli sistemice, boli infecţioase febrile (varicelă, rujeolă);

răşină: substanţă sintetică utilizată în confecţionarea atelelor de imobilizare a membrelor sau a articulaţiilor, precum şi în chirurgia dentară. Uşoară, solidă, rezistentă, răşina tinde actualmente să înlocuiască tradiţionalul gips. Deşi, spre deosebire de acesta, răşina nu se deteriorează când este udată, ea nu trebuie muiată în apă (risc de macerare a ţesuturilor). Totuşi, aceasta prezintă inconvenientul de a fi mai puţin maleabilă decât gipsul, ceea ce nu permite să se realizeze un mulaj adaptat intim la segmentul de membru care trebuie imobilizat;

raţie alimentară: cantitate de alimente care permite satisfacerea necesităţilor energetice, în macronutrimente (proteine, lipide, glucide), în micronutrimente (vitamine, minerale) şi în apă, ale unui individ sau ale unui grup de persoane. Stabilirea unei raţii alimentare ţine cont de repartiţia de dorit a macronutrimentelor: 12% aproximativ din aportul energetic trebuie să fie furnizat de proteine (carne, peşte, lactate, soia, legume uscate), 30-35% de către lipide (unt, margarină, ulei) şi 53-58% de către glucide, din care maximum 10% glucide rapide (alimente zaharate). Raţiile alimentare sunt stabilite plecând de la diferite grupe de alimente (fructe şi legume, corpi graşi, produse lactate, cereale, legume uscate şi cartofi, carne, peşte, ouă) şi contabilizează eventualul aport furnizat de băuturile alcoolice (10% maximum din aportul energetic total).