Dicţionar medical

- policitemie: creşterea numărului de eritrocite (globule roşii) în sânge. Boală caracterizată prin creşterea anormală a numărului de globule roşii din sânge şi manifestată prin roşeaţa pielii, prin creşterea tensiunii arteriale şi prin mărirea splinei. Sinonim: poliglobulie;

- policizare: intervenţie chirurgicală constând în transformarea unuia dintre degetele mâinii în police, după pierderea acestuia;

- policlinică: unitate medicală de consultaţii şi tratament ambulatoriu;

- policondrită atrofiantă: boală inflamatorie caracterizată printr-o atingere a cartilagiilor. Poliartrita atrofiantă, puţin dureroasă, se traduce printr-o ramolire (înmuiere), o degradare, apoi o reducere în volum a cartilagiilor. Boala afectează, în principal, cartilagiile pavilionului urechii (ureche „în conopidă“), ale nasului (nas „de boxeur“), uneori şi pe cele ale traheei (antrenând dificultăţi respiratorii care pot fi mortale). Tratamentul constă în administrarea de corticosteroizi;

- polidactilie: malformaţie congenitală, în general ereditară, caracterizată prin existenţa unui deget supranumerar la mână sau la picior, rareori mai mult de unul;

- polidipsie: senzaţie exagerată de sete, calmată printr-o ingestie de băuturi din abundenţă. O polidipsie este însoţită aproape întotdeauna de o poliurie (excreţia unui volum de urină mai mare de 3 litri pe 24 ore); atunci se vorbeşte de sindromul poliuropolidipsic. De cele mai multe ori, polidipsia este consecutivă poliuriei, aceasta, la rândul ei, fiind provocată de un diabet insipid, de un diabet zaharat (hiperglicemie) sau de o altă boală metabolică (hipercalcemie, hipokaliemie);

- poligenică: care se referă la mai multe gene. Mutaţie poligenică: mutaţie care afectează mai multe gene;

- polihidramnios: un hidramnios poate fi consecinţa unei proaste circulaţii sangvine între făt şi placentă, a unui diabet zaharat al mamei sau a unei malformaţii fetale (anencefalie, hidrocefalie, spina bifida, atrezie a esofagului). De cele mai multe ori, hidramniosul se constituie puţin câte puţin în timpul celei de-a doua părţi a sarcinii şi se manifestă printr-un exces de volum şi o tensiune a ventrului, jenă abdominală, uneori printr-o gâfâială şi umflare a gleznelor. Riscul cel mai important este o naştere prematură;

- polimiozită: orice boală inflamatorie autoimună (în cursul căreia organismul produce anticorpi îndreptaţi împotriva propriilor lui ţesuturi), caracterizată printr-o atingere, izolată sau nu, a muşchilor striaţi. Simptomele polimiozitelor sunt foarte variabile. Muşchii afectaţi, în general cei ai coapselor şi ai umerilor, sunt dureroşi şi le lipseşte forţa: bolnavului îi vine greu să se ridice de pe scaun, să se ridice din poziţia orizontală, să meargă, să se pieptene, chiar să înghită. Acestei atingeri musculare i se pot asocia leziuni purpurice, dureri articulare, o febră uneori ridicată, o hipertrofie a ganglionilor etc. Evoluţia poate fi acută şi poate atinge muşchiul cardiac, subacută, cu un risc de atingere respiratorie sau cronică. Tratamentul constă în prescrierea de antiinflamatoare (corticosteroizi, îndeosebi) şi de imunosupresoare;

- polinevrită: atingere a sistemului nervos periferic, caracterizată prin tulburări senzitive şi motorii, survenind simetric de ambele părţi ale corpului şi predominând la extremităţile nervilor.