Dicţionar medical

- picior equin: deformaţie a piciorului care, blocat în hiperextensie, nu poate să se sprijine decât în vârf şi nu stă niciodată pe călcâi. O reeducare intensivă corectează de cele mai multe ori această anomalie, care stânjeneşte considerabil mersul. În unele cazuri mai grave este necesară o intervenţie chirurgicală, fie pentru alungirea tendonului lui Ahile, fie pentru blocarea definitivă a articulaţiei gleznei în poziţie de funcţionare, piciorul în unghi drept în raport cu axa gambei (artrodeză);

- picior plat: malformaţie congenitală a piciorului la care talpa este prea puţin scobită. Sinonim: platfus;

- picior scobit: scobire excesivă a boltei plantare a piciorului, dând acestuia un aspect cambrat. Piciorul scobit poate fi provocat de o leziune neurologică (o paralizie musculară, de exemplu), dar, de cele mai multe ori, cauza lui rămâne necunoscută. La început, piciorul este suplu, iar deformaţiile sale pot fi uşor corectate cu tălpi ortopedice şi prin reeducare. Mai târziu, atunci când piciorul este rigid şi oasele deformate, tratamentul este chirurgical; intervenţia cea mai frecventă constă în scurtarea metatarsienelor (tarsectomie) şi în blocarea articulaţiilor vârfului boltei plantare (artrodeză). Sinonim: picior cav;

- picior strâmb: malformaţie congenitală complexă a piciorului, caracterizată prin retracţii tendinoase şi musculare, asociate cu malformaţii osoase, de aşa natură încât sprijinul piciorului pe sol nu mai este repartizat normal pe regiunea plantară. Depistarea unui picior strâmb se poate face înainte de naştere, mulţumită ecografiei obstetricale. La naştere, încă se mai poate corecta manual deformaţia, dar, în absenţa tratamentului, deformaţiile devin ireductibile. În general, cu cât tratamentul începe mai devreme, cu atât şansele de reuşită sunt mai mari. Întreprins de la naştere, tratamentul constă în manipulări zilnice în vederea mlădierii şi îndreptării piciorului, urmate de punerea unor mici atele sau de aparate ghipsate succesive pentru menţinerea piciorului într-o poziţie bună. La capătul a 3 luni de astfel de manevre, se face un bilanţ pentru a aprecia eficacitatea tratamentului. În caz de corectare bună, tratamentul este urmat până la vârsta mersului, dacă nu, înainte de vârsta mersului, se practică o intervenţie chirurgicală de eliberare a muşchilor retractaţi, urmată de o imobilizare ghipsată pe o durată de 2-3 luni. În toate cazurile, tratamentul chineziterapic şi ortopedic (atele, ghips) va fi urmat până la sfârşitul creşterii. La sfârşitul creşterii, pot fi practicate alte intervenţii chirurgicale în caz de deformaţii osoase sau de retracţii musculotendinoase prea importante;

- Pickwick (sindrom al lui): ansamblu de tulburări care asociază episoade de apnee nocturnă (stop respirator), o somnolenţă diurnă, o cianoză (buze şi unghii albastre) şi o obezitate. Sindromul lui Pickwick, prost cunoscut, se traduce printr-un somn de proastă calitate, cu sforăituri şi cu hipersomnolenţă în timpul zilei. Această boală reprezintă o formă rară a sindromului apneei de somn;

- picnogenol: substanţă ce are rol în procesul de antioxidare; este al doilea antioxidant exogen ca forţă după resveratrol. Picnogenolii, împreună cu vitaminele A, C şi E, au o puternică acţiune antioxidantă, contribuie la reglarea tonusului muscular al arterelor, combătând vasospasmul, întăresc peretele capilar, menţinându-i elasticitatea şi integritatea. Efectele benefice ale picnogenolului au fost studiate în bolile degenerative cardiovasculare, în fragilitatea capilară şi în insuficienţa venoasă periferică.